Psalmii 140:1 Scapă-mă, Doamne, de oamenii cei răi! Păzeşte-mă de oamenii asupritori,
Psalmii 140:2 care cugetă lucruri rele în inima lor şi sunt totdeauna gata să aţâţe războiul!
Psalmii 140:3 Ei îşi ascut limba ca un şarpe, au pe buze o otravă de năpârcă. (Oprire)
Psalmii 140:4 Păzeşte-mă, Doamne, de mâinile celui rău! Fereşte-mă de oamenii asupritori, care se gândesc să mă doboare!
Psalmii 140:5 Nişte îngâmfaţi îmi întind curse şi laţuri, pun reţele de-a lungul drumului şi îmi întind capcane. (Oprire)
Psalmii 140:6 Eu zic Domnului: „Tu eşti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugăciunilor mele!
Psalmii 140:7 Doamne Dumnezeule, tăria mântuirii mele, Tu-mi acoperi capul în ziua luptei.”
Psalmii 140:8 Nu împlini, Doamne, dorinţele celui rău, nu lăsa să-i izbutească planurile, ca să nu se fălească! (Oprire)
Psalmii 140:9 Asupra capului celor ce mă înconjoară să cadă nelegiuirea buzelor lor!
Psalmii 140:10 Cărbuni aprinşi să cadă peste ei! În foc să fie aruncaţi în adâncuri, de unde să nu se mai scoale!
Psalmii 140:11 Omul cu limba mincinoasă nu se întăreşte pe pământ şi pe omul asupritor nenorocirea îl paşte şi-l duce la pierzanie.
Psalmii 140:12 Ştiu că Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiţi.
Psalmii 140:13 Da, cei neprihăniţi vor lăuda Numele Tău, oamenii fără prihană vor locui înaintea Ta.
Strofă 1
¹ Scapă-mă Tu, Doamne, de oamenii răi, și păzește-mi viața de asupritori, ² /: de acei ce pururi gata-s de bătăi se gândesc la rele și-s ațâțători! :/
Strofă 2
³ Ei își ascut limba, ca un șarpe-amar, au pe buze-otravă de năpârcă rea, ⁴ /: scapă-mă, o, Doamne, de cei răi Tu iar și de-asupritori, ferește-mi viața mea. :/
Strofă 3
⁵ Niște îngâmfați pun curse-n drumul meu, lațuri și capcane, să mă prindă pun... (oprire) ⁶ /: Eu zic către Domnul: Tu-mi ești Dumnezeu, ia aminte ruga care eu Ți-o spun! :/
Strofă 4
⁷ Doamne, Tu, puterea și-izbăvirea mea, Tu în ziua luptei capul mi-l scutești, ⁸ /: nu-mplini dorința răilor cea rea, a lor planuri rele să le nimicește! :/ (oprire)
Strofă 5
⁹ Peste capul celor răi ce mă-nconjor cadă fărdelegea gurii lor cea rea, ¹⁰ /: jar aprins să-i ploaie, cadă-ntr-un cuptor, și-n adâncul de-unde nu vor mai scăpa. :/
Strofă 6
¹¹ Omul care are graiul mincinos, nu se întărește nicicând pe pământ, /: pe cel ce-asuprește și e nemilos, o nenorocire-l duce la mormânt. :/
Strofă 7
¹² Eu știu că dreptate, Domnul, va găti și va face celor slabi și-obijduiți. ¹³ /: Da, cei fără de vină, Doamne, Te-or slăvi cei drepți lângă Tine sta-vor fericiți! :/
Strofă 1
¹ Scapă-mă Tu, Doamne, de oamenii răi, și păzește-mi viața de asupritori, ² /: de acei ce pururi gata-s de bătăi se gândesc la rele și-s ațâțători! :/
Strofă 2
³ Ei își ascut limba, ca un șarpe-amar, au pe buze-otravă de năpârcă rea, ⁴ /: scapă-mă, o, Doamne, de cei răi Tu iar și de-asupritori, ferește-mi viața mea. :/
Strofă 3
⁵ Niște îngâmfați pun curse-n drumul meu, lațuri și capcane, să mă prindă pun... (oprire) ⁶ /: Eu zic către Domnul: Tu-mi ești Dumnezeu, ia aminte ruga care eu Ți-o spun! :/
Strofă 4
⁷ Doamne, Tu, puterea și-izbăvirea mea, Tu în ziua luptei capul mi-l scutești, ⁸ /: nu-mplini dorința răilor cea rea, a lor planuri rele să le nimicește! :/ (oprire)
Strofă 5
⁹ Peste capul celor răi ce mă-nconjor cadă fărdelegea gurii lor cea rea, ¹⁰ /: jar aprins să-i ploaie, cadă-ntr-un cuptor, și-n adâncul de-unde nu vor mai scăpa. :/
Strofă 6
¹¹ Omul care are graiul mincinos, nu se întărește nicicând pe pământ, /: pe cel ce-asuprește și e nemilos, o nenorocire-l duce la mormânt. :/
Strofă 7
¹² Eu știu că dreptate, Domnul, va găti și va face celor slabi și-obijduiți. ¹³ /: Da, cei fără de vină, Doamne, Te-or slăvi cei drepți lângă Tine sta-vor fericiți! :/
1 / 1▲
1. ¹ Scapă-mă Tu, Doamne, de oamenii răi,
și păzește-mi viața de asupritori,
² /: de acei ce pururi gata-s de bătăi
se gândesc la rele și-s ațâțători! :/
2. ³ Ei își ascut limba, ca un șarpe-amar,
au pe buze-otravă de năpârcă rea,
⁴ /: scapă-mă, o, Doamne, de cei răi Tu iar
și de-asupritori, ferește-mi viața mea. :/
3. ⁵ Niște îngâmfați pun curse-n drumul meu,
lațuri și capcane, să mă prindă pun... (oprire)
⁶ /: Eu zic către Domnul: Tu-mi ești Dumnezeu,
ia aminte ruga care eu Ți-o spun! :/
4. ⁷ Doamne, Tu, puterea și-izbăvirea mea,
Tu în ziua luptei capul mi-l scutești,
⁸ /: nu-mplini dorința răilor cea rea,
a lor planuri rele să le nimicește! :/ (oprire)
5. ⁹ Peste capul celor răi ce mă-nconjor
cadă fărdelegea gurii lor cea rea,
¹⁰ /: jar aprins să-i ploaie, cadă-ntr-un cuptor,
și-n adâncul de-unde nu vor mai scăpa. :/
6. ¹¹ Omul care are graiul mincinos,
nu se întărește nicicând pe pământ,
/: pe cel ce-asuprește și e nemilos,
o nenorocire-l duce la mormânt. :/
7. ¹² Eu știu că dreptate, Domnul, va găti
și va face celor slabi și-obijduiți.
¹³ /: Da, cei fără de vină, Doamne, Te-or slăvi
cei drepți lângă Tine sta-vor fericiți! :/
I: Cântările Psalmilor, Psalmul 140
Autor text: Traian Dorz