1. În cerul sfânt am rădăcina,
dar rodul mi se coace pe pământ;
/: din ceruri mi-am aprins lumina,
dar o împart aicea unde sunt! :/

2. Aşa ai fost şi Tu, Isuse,
când slava Ta deplin Ți-ai dezbrăcat.
/: Ai suferit dureri nespuse,
aicea jos Tu crucea ai purtat. :/

3. În cer Ți-era - prin duh, trăirea,
dar rodul trebuia să-l coci aici,
/: Acolo n-ar fi fost jertfirea,
dar nici de unde-alege ucenici. :/

4. Să fiu mai adâncit în ceruri,
să pot aduce-aici un rod frumos.
/: Să port a Tale adevăruri,
Isus, spre slava Ta, aicea jos! :/

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 163