1. ⁸⁹ Cuvântul Tău, o, Doamne,
prin vecii toți îl treci,
el dăinuiește-n ceruri
din veci și până-n veci!

R1: ⁹⁰ A Ta credincioșie
din neam în neam va sta,
Tu ai zidit pământul,
și tare, va ținea!

2. ⁹¹ Și totul stă-n picioare
dup-ale Tale legi,
căci Ție-Ți sunt supuse
cuprinsurile-ntregi!

R2: ⁹² De n-ar fi fost ca-n Legea-Ți
viața să-mi desfat,
aș fi pierit în multul
și-adâncul meu păcat!

3. ⁹³ Poruncile-Ți alese
nicicând nu voi uita,
căci Tu mereu prin ele
îmi bucuri inima! ...

R3: ⁹⁴ Al Tău sunt, mântuiește-mi
viața din păcat,
căci caut a Ta poruncă
în viață ne-ncetat!

4. ⁹⁵ Azi niște răi așteaptă,
să piardă viața mea,
eu însă iau aminte
la-nvățătura Ta!

R4: ⁹⁶ În lume are margini
tot ce-i desăvârșit,
poruncile-Ți n-au însă
nici margini, nici sfârșit!

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 119:89-96
Autor text: Traian Dorz