1. Când Te vede ochiul meu,
Milostive Dumnezeu,
gândurile mi le cern,
în ţărână mă proştern,
/: şi adânc mă pocăiesc
de păcat şi trai firesc! :/

2. Dă-mi putere ca să-mi ţin,
ochiul meu deschis deplin,
să Te văd neîncetat,
ca să mă păstrez curat,
/: şi să-mi placă să Te-ascult,
Doamne, mai supus, mai mult! :/

3. Pentru Tine, pentru cer,
toate-acestea Ţi le cer,
ca să fiu folositor
înspre viaţă tuturor,
/: şi spre slava Ta mereu,
Milostive Dumnezeu! :/

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 42.