Psalmii 97:1 Domnul împărăţeşte: să se veselească pământul şi să se bucure ostroavele cele multe!
Psalmii 97:2 Norii şi negura Îl înconjoară, dreptatea şi judecata sunt temelia scaunului Său de domnie.
Psalmii 97:3 Înaintea Lui merge focul şi arde de jur împrejur pe potrivnicii Lui.
Psalmii 97:4 Fulgerele Lui luminează lumea: pământul Îl vede şi se cutremură.
Psalmii 97:5 Munţii se topesc ca ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pământ.
Psalmii 97:6 Cerurile vestesc dreptatea Lui şi toate popoarele văd slava Lui.
Psalmii 97:7 Sunt ruşinaţi toţi cei ce slujesc icoanelor şi care se fălesc cu idolii: toţi dumnezeii se închină înaintea Lui.
Psalmii 97:8 Sionul aude lucrul acesta şi se bucură, se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale, Doamne!
Psalmii 97:9 Căci Tu, Doamne, Tu eşti Cel Preaînalt peste tot pământul, Tu eşti preaînălţat, mai presus de toţi dumnezeii.
Psalmii 97:10 Urâţi răul, cei ce iubiţi pe Domnul! El păzeşte sufletele credincioşilor Lui şi-i izbăveşte din mâna celor răi.
Psalmii 97:11 Lumina este semănată pentru cel neprihănit şi bucuria, pentru cei cu inima curată.
Psalmii 97:12 Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul şi măriţi prin laudele voastre sfinţenia Lui!
Strofă 1
¹ Împărățește Domnul cu mărire, pământul să se veselească-ntreg, și să se bucure mulțimea mare, de-ostroave care glasul I-nțeleg.
Refren 1
² Cu nori și neguri El se înconjoară, și-a Tronului Său sfinte temelii, mereu dreptatea-I și cu judecata și-acestea rămânea-vor pe vecii.
Strofă 2
³ 'Nainte-I merge focul care arde pe toți aceia care-L dușmănesc, ⁴ cu fulgere El lumea luminează, pământul vede, toți se îngrozesc.
Refren 2
⁵ În Fața-I munții se topesc ca ceara, în Fața Domnului Cel veșnic sfânt, ⁶ spun cerurile marea Lui dreptate, văd slava Lui toți cei de pe pământ.
Strofă 3
⁷ Sunt rușinați toți câți slujesc la idoli, și toți cei ce cu idoli s-au fălit, toți dumnezeii-n Fața Lui se-nchină, ⁸ Sionu-aude-aceasta fericit...
Refren 3
Și vesele sunt fiicele lui Iuda de-a-Tale, Doamne, sfinte judecăți, ⁹ căci Tu ești Cel Preaînalt pe tot pământul, și mai presus de dumnezei Te-arăți.
Strofă 4
¹⁰ Urâți ce-i rău! - voi câți iubiți pe Domnul, căci El păzește sufletu-alor Săi, pe credincioșii Lui și-i izbăvește din mâinile și cursa celor răi.
Refren 4
¹¹ Lumina-i din vecie semănată pentru acei ce sunt neprihăniți, și bucuria numai pentru-aceia cu inima curata și smeriți.
Cor
/:¹² Voi cei cu inima fără prihană în Domnul ne-ncetat vă bucurați, sfințenia și slava Lui cea mare prin laudele voastre s-o 'nălțați! :/
Strofă 1
¹ Împărățește Domnul cu mărire, pământul să se veselească-ntreg, și să se bucure mulțimea mare, de-ostroave care glasul I-nțeleg.
Refren 1
² Cu nori și neguri El se înconjoară, și-a Tronului Său sfinte temelii, mereu dreptatea-I și cu judecata și-acestea rămânea-vor pe vecii.
Strofă 2
³ 'Nainte-I merge focul care arde pe toți aceia care-L dușmănesc, ⁴ cu fulgere El lumea luminează, pământul vede, toți se îngrozesc.
Refren 2
⁵ În Fața-I munții se topesc ca ceara, în Fața Domnului Cel veșnic sfânt, ⁶ spun cerurile marea Lui dreptate, văd slava Lui toți cei de pe pământ.
Strofă 3
⁷ Sunt rușinați toți câți slujesc la idoli, și toți cei ce cu idoli s-au fălit, toți dumnezeii-n Fața Lui se-nchină, ⁸ Sionu-aude-aceasta fericit...
Refren 3
Și vesele sunt fiicele lui Iuda de-a-Tale, Doamne, sfinte judecăți, ⁹ căci Tu ești Cel Preaînalt pe tot pământul, și mai presus de dumnezei Te-arăți.
Strofă 4
¹⁰ Urâți ce-i rău! - voi câți iubiți pe Domnul, căci El păzește sufletu-alor Săi, pe credincioșii Lui și-i izbăvește din mâinile și cursa celor răi.
Refren 4
¹¹ Lumina-i din vecie semănată pentru acei ce sunt neprihăniți, și bucuria numai pentru-aceia cu inima curata și smeriți.
Cor
/:¹² Voi cei cu inima fără prihană în Domnul ne-ncetat vă bucurați, sfințenia și slava Lui cea mare prin laudele voastre s-o 'nălțați! :/
1 / 1▲
1. ¹ Împărățește Domnul cu mărire,
pământul să se veselească-ntreg,
și să se bucure mulțimea mare,
de-ostroave care glasul I-nțeleg.
R1: ² Cu nori și neguri El se înconjoară,
și-a Tronului Său sfinte temelii,
mereu dreptatea-I și cu judecata
și-acestea rămânea-vor pe vecii.
2. ³ 'Nainte-I merge focul care arde
pe toți aceia care-L dușmănesc,
⁴ cu fulgere El lumea luminează,
pământul vede, toți se îngrozesc.
R2: ⁵ În Fața-I munții se topesc ca ceara,
în Fața Domnului Cel veșnic sfânt,
⁶ spun cerurile marea Lui dreptate,
văd slava Lui toți cei de pe pământ.
3. ⁷ Sunt rușinați toți câți slujesc la idoli,
și toți cei ce cu idoli s-au fălit,
toți dumnezeii-n Fața Lui se-nchină,
⁸ Sionu-aude-aceasta fericit...
R3: Și vesele sunt fiicele lui Iuda
de-a-Tale, Doamne, sfinte judecăți,
⁹ căci Tu ești Cel Preaînalt pe tot pământul,
și mai presus de dumnezei Te-arăți.
4. ¹⁰ Urâți ce-i rău! - voi câți iubiți pe Domnul,
căci El păzește sufletu-alor Săi,
pe credincioșii Lui și-i izbăvește
din mâinile și cursa celor răi.
R4: ¹¹ Lumina-i din vecie semănată
pentru acei ce sunt neprihăniți,
și bucuria numai pentru-aceia
cu inima curata și smeriți.
C: /:¹² Voi cei cu inima fără prihană
în Domnul ne-ncetat vă bucurați,
sfințenia și slava Lui cea mare
prin laudele voastre s-o 'nălțați! :/
I: Cântările Psalmilor, Psalmul 97
Autor text: Traian Dorz