Strofă 1
¹ Ascultă-mi glasul, Doamne, ascultă-mi-l când gem,
păzește-mă de cel rău de care eu mă tem.
Refren 1
² Păzește-mă de curse, de oamenii stricați,
de ceata gălăgioasă a celor blestemați!
Strofă 2
³ Ca sabia li-e limba și-ntruna și-o ascut,
aruncă vorbe-amare în cel ce n-are scut.
Refren 2
⁴ Da, trag pe-ascuns spre-acela ce nu e vinovat
trag fără nici o teamă, când nu-i de așteptat.
Strofă 3
⁵ Se-mbărbătează-n rele, țin sfat cum vor lucra
când pun la cale curse, zic: "Cine va vedea?"
Refren 3
⁶ Urzesc nelegiuirea și zic: "Am izbutit!"
Lăuntrul lor din inimi, ca iadu-i de cumplit.
Strofă 4
⁷ Dar Dumnezeu aruncă săgeți asupra lor
deodată într-o clipă loviți ei cad și mor.
Refren 4
⁸ Căderea li se trage din limba lor cea rea,
toți cei ce văd, de-uimire prind capu-a-și clătina.
Strofă 5
⁹ Toți zic cu frică: iată lucrarea Domnului
și recunosc c-aceasta e răsplătirea Lui.
Refren 5
¹⁰ Cei fără de prihană în Domnul sunt scutiți,
toți cei curați la suflet spun cât sunt fericiți!