Strofă 1
¹ Ascultați aceste lucruri
neamuri toate ascultați,
toți locuitorii lumii
² mici și mari, săraci, bogați.
Refren 1
³ Gura mea alese vorbe
și-nțelepte vă va spune,
și-a mea inimă-are gânduri
pline de înțelepciune.
Strofă 2
⁴ Eu ascult pildele care
de la Domnu-s insuflate,
și-mi încep cântarea-n zvonul
arfei mele minunate.
Refren 2
⁵ De ce să mă tem eu oare,
când în clipe de-asuprire
mă-nconjoară cei potrivnici,
cu a lor nelegiuire?
Strofă 3
⁶ Ei se-ncred în avuția
și în casa lor bogată
⁷ dar nu pot ca să se scape
unul pe-altul niciodată.
Refren 3
Nici lui Dumnezeu să-l deie
prețul de răscumpărare
⁸ căci e-așa de scump că veșnic
să-l plătească nu-s în stare.
Strofă 4
⁹ N-ar trăi pe veșnicie
groapa nu pot să n-o vadă,
¹⁰ da, căci prostul și nebunul
deopotrivă au să cadă.
Refren 4
¹¹ Ei și-nchipuie că veșnic
vor trăi a lor palate
ei ce dau la țări și locuri
a lor nume lăudate.
Strofă 5
¹² Însă omul pus în cinste
nu e mult până se-ndoaie,
e așa ca dobitocul
ce se-ngrașă și se taie.
Refren 5
¹³ Iată soarta ce-au aceia
plini de-ncredere și fală,
precum și-acei ce-i urmează
și le place vorba goală. (oprire)