¹ E-al Domnului pământul
cu tot ce e pe el,
/: și lumea cu-a ei oameni
de orișicare fel.  :/
² El l-a-ntărit pe râuri,
l-a-ntemeiat pe mări.
³ /: Cine-ar putea să suie
a muntelui Său zări?  :/
Și cine-o să se-nalțe
la locu-i minunat?
⁴ /: - Cel ce-are mâini curate
și sufletul curat.  :/
Cel care n-are-n suflet
locaș pentru minciuni,
/: nu jură ca să poată
umbla cu-nșelăciuni...  :/
⁵ El binecuvântare
primi-va pe pământ,
/: și-o stare după voia
lui Dumnezeu cel Sfânt.  :/
⁶ Aceasta-i partea celor
ce-n viață L-au chemat
/: și Fața Ta, o, Domnul
lui Iacov au căutat.  :/ (oprire)
⁷ 'Nălțați-vă porți sfinte,
porți veșnice în sus
/: să intre Împăratul
Măririi făr-apus!  :/
⁸ Dar spuneți cine este
al slavei Împărat?
/: E Domnul cel puternic,
Viteaz și Înălțat!  :/
⁹ Porți veșnice deschideți
'nălțându-vă în sus,
/: să intre Împăratul
Măririi făr-apus!  :/
¹⁰ Dar cine-I Împăratul
de care ne vorbești?
/: - E Domnul Slavei, Domnul
Oștirilor cerești!  :/ (oprire)