1. Rob netrebnic vreau să fiu,
să-Ţi ascult Cuvântul viu
/: dintr-o sfântă datorie,
să-Ţi slujesc cu bucurie,
Doamne, Ţie, numai Ție! :/

2. Plată să n-aştept în veac,
pentru slujba ce Ţi-o fac.
/: Sunt dator s-o ştiu mai bine,
căci e-un har frumos din Tine:
rob, o, Doamne-n stări senine. :/

3. Rob, în slujbă priceput,
cum din nou Tu m-ai născut,
/: cu sfinţită-nţelepciune
și c-un duh de rugăciune!
Doamne-n mine rod Tu pune! :/

4. Rob netrebnic, pe deplin
când mă duc, sau când revin
/: din trimiterea-n Lucrare,
să mă-nchin cu adorare,
Doamne, Ţie, cu cântare! :/

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 309