1. Adevărata mea cântare
de laudă pentru Hristos,
/: e-atunci când din a lumii mare (bis 2)
de El, deplin, am fost eu scos! (bis 2) :/

2. Nu numai gura mea să poarte
cuvânt de laudă senin,
/: ci inima, prin har, s-arate (bis 2)
al izbăvirii cânt divin! (bis 2) :/

3. Când răstignită-i firea-mi veche
spre lumea moartă în păcat,
/: și nu-și găsește-n ea pereche, (bis 2)
atunci mi-e cântu-adevărat! (bis 2) :/

4. Să nu am harfa acordată
a vieții, dup-al lumii fel,
/: ci după viața Ta curată, (bis 2)
Isus, trăită ca Model! (bis 2) :/

5. Cântarea mea oricând să fie
a Ta, Mântuitorul meu,
/: o, slavă-aici și-n veșnicie, (bis 2)
prin Tine pentru Dumnezeu! (bis 2) :/

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 46.