1. Călător sunt pe pământ,
stăpânit de-un dor ne-nfrânt,
ca s-ajung acasă Sus,
cum a spus de mult, Isus,
cum a spus de mult, Isus!
Vreau s-alerg supus!

2. Drumul e anevoios,
dar mi-l face luminos,
Scumpul meu Mântuitor,
ca să-l pot sfârși uşor,
ca să-l pot sfârși uşor,
blând și roditor!

3. Cât mi-e dat aici să fiu,
prin al lumii greu pustiu,
vreau să-I cânt necontenit
Celui ce m-a mântuit,
Domnului Isus iubit.
Fie-n veci slăvit!

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 362