Isaia 38:15 Ce să mai spun? El mi-a răspuns şi m-a ascultat. Acum voi umbla smerit până la capătul anilor mei, după ce am fost întristat astfel.
Isaia 38:16 Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare, căci Tu mă faci sănătos şi îmi dai iarăşi viaţa.
Isaia 38:17 Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!
Isaia 38:18 Căci nu Locuinţa morţilor Te laudă, nu moartea Te măreşte şi cei ce s-au coborât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioşia Ta.
Isaia 38:19 Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi. Tatăl face cunoscută copiilor săi credincioşia Ta.
Isaia 38:20 Domnul m-a mântuit! De aceea, în toate zilele vieţii noastre, vom suna din coardele instrumentelor noastre în Casa Domnului.”
Strofă 1
¹⁵ De acuma voi umbla în umilință, pân-la capătul vieții voi umbla. După ce-am fost încercat prin suferință, ¹⁶ Doamne, numai prin a Ta bunăvoință de viață ne putem noi bucura.
Strofă 2
Doar prin ea mai pot avea și eu suflare, sănătatea și viața dându-mi dar, ¹⁷ o, dar chiar și suferința mea cea mare îmi era spre mântuire și scăpare, căci Tu-ai vrut ca să mă scoți din groapă iar.
Strofă 3
Aruncatu-mi-ai păcatul de la Tine, ¹⁸ căci nu moartea și nu morții-Ți vor cânta, nici acei ce locuința morții-i ține, căci ei n-au credința și nădejdea-n bine, ¹⁹ ci cel viu, da cel viu Te va lăuda.
Strofă 4
Și Te va slăvi, o, Doamne, ca și mine, fiilor credincioșia Ta spunând... ²⁰ Tu ne-ai mântuit - de-aceea, pentru Tine vom cânta mereu cântările-Ți divine, în locașul slavei Tale petrecând...
Strofă 1
¹⁵ De acuma voi umbla în umilință, pân-la capătul vieții voi umbla. După ce-am fost încercat prin suferință, ¹⁶ Doamne, numai prin a Ta bunăvoință de viață ne putem noi bucura.
Strofă 2
Doar prin ea mai pot avea și eu suflare, sănătatea și viața dându-mi dar, ¹⁷ o, dar chiar și suferința mea cea mare îmi era spre mântuire și scăpare, căci Tu-ai vrut ca să mă scoți din groapă iar.
Strofă 3
Aruncatu-mi-ai păcatul de la Tine, ¹⁸ căci nu moartea și nu morții-Ți vor cânta, nici acei ce locuința morții-i ține, căci ei n-au credința și nădejdea-n bine, ¹⁹ ci cel viu, da cel viu Te va lăuda.
Strofă 4
Și Te va slăvi, o, Doamne, ca și mine, fiilor credincioșia Ta spunând... ²⁰ Tu ne-ai mântuit - de-aceea, pentru Tine vom cânta mereu cântările-Ți divine, în locașul slavei Tale petrecând...
1 / 1▲
1. ¹⁵ De acuma voi umbla în umilință,
pân-la capătul vieții voi umbla.
După ce-am fost încercat prin suferință,
¹⁶ Doamne, numai prin a Ta bunăvoință
de viață ne putem noi bucura.
2. Doar prin ea mai pot avea și eu suflare,
sănătatea și viața dându-mi dar,
¹⁷ o, dar chiar și suferința mea cea mare
îmi era spre mântuire și scăpare,
căci Tu-ai vrut ca să mă scoți din groapă iar.
3. Aruncatu-mi-ai păcatul de la Tine,
¹⁸ căci nu moartea și nu morții-Ți vor cânta,
nici acei ce locuința morții-i ține,
căci ei n-au credința și nădejdea-n bine,
¹⁹ ci cel viu, da cel viu Te va lăuda.
4. Și Te va slăvi, o, Doamne, ca și mine,
fiilor credincioșia Ta spunând...
²⁰ Tu ne-ai mântuit - de-aceea, pentru Tine
vom cânta mereu cântările-Ți divine,
în locașul slavei Tale petrecând...
I: Cântările Bibliei, cântarea 36
Autor text: Traian Dorz