1. Când rugăciunea n-o opresc,
toate merg pe drum ceresc.
Dar când uit al ei avânt,
toate merg înspre pământ!

R: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu,
ţine-mi duhul pururi treaz,
să n-am noapte ci amiaz'.
Să mă rog desăvârşit,
prin Hristosul Tău iubit!
Amin, amin!

2. Când rugăciunea este foc,
dragostea nu stă pe loc
și credinţa zboară-n cer
dintre lucruri care pier!

3. Când rugăciunea-i fără timp,
adevărul eu nu-l schimb,
nu mă tem de nici un rău,
când străbat al lumii hău!

4. În viaţă totu-i soare plin,
când prin rugă mă închin,
norii de-ndoieli dispar,
rugăciunea când mi-i jar!

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 157