Dumnezeul meu și Tată,
dă-mi din Tine-acea tărie
/: să nu Te mâhnesc vreodată, (bis 2)
ci să-Ți fiu spre bucurie! :/
Nu vreau ca să-Ți văd mâhnirea
pentru-o stare-a mea, ascunsă,
/: ce-o trăiesc după pornirea (bis 2)
fără Duhul Tău pătrunsă! :/
Dă-mi un duh de ascultare,
cum Tu vrei să am, Părinte,
/: şi-o smerită închinare (bis 2)
pe cărările-Ți preasfinte! :/
Să nu fiu cu lipsă-n viaţă,
din trimiterile Tale,
/: când mă-ntorc, și-Ţi vin în Faţă, (bis 2)
ci cu rod şi osanale! :/
Tată, să nu-Ţi văd mâhnirea,
când o stare rea mă-mbie,
/: ci dă-mi harul și trăirea, (bis 2)
să-Ți fiu pururi bucurie! :/