Focul adevărului să fiu pe pământ, şi mireasma cerului vreau s-o dărui sfânt! Asta-Ţi cer, Părinte, și când spun cuvinte şi cu necuvinte! Asta-Ţi cer, Părinte!
Strofă 2
Din izvorul harului setea-mi potolesc, ca sa fiu altarului rod nepământesc! Asta-Ţi cer, Părinte, și când spun cuvinte și cu necuvinte! Asta-Ţi cer, Părinte.
Strofă 3
Vas sfinţit cântărilor pururea să fiu, lin ca zborul norilor, să Te laud viu! Asta-Ţi cer, Părinte, și când spun cuvinte și cu necuvinte! Asta-Ţi cer, Părinte!
Strofă 1
Focul adevărului să fiu pe pământ, şi mireasma cerului vreau s-o dărui sfânt! Asta-Ţi cer, Părinte, și când spun cuvinte şi cu necuvinte! Asta-Ţi cer, Părinte!
Strofă 2
Din izvorul harului setea-mi potolesc, ca sa fiu altarului rod nepământesc! Asta-Ţi cer, Părinte, și când spun cuvinte și cu necuvinte! Asta-Ţi cer, Părinte.
Strofă 3
Vas sfinţit cântărilor pururea să fiu, lin ca zborul norilor, să Te laud viu! Asta-Ţi cer, Părinte, și când spun cuvinte și cu necuvinte! Asta-Ţi cer, Părinte!
1 / 1▲
1. Focul adevărului
să fiu pe pământ,
şi mireasma cerului
vreau s-o dărui sfânt!
Asta-Ţi cer, Părinte,
și când spun cuvinte
şi cu necuvinte!
Asta-Ţi cer, Părinte!
2. Din izvorul harului
setea-mi potolesc,
ca sa fiu altarului
rod nepământesc!
Asta-Ţi cer, Părinte,
și când spun cuvinte
și cu necuvinte!
Asta-Ţi cer, Părinte.
3. Vas sfinţit cântărilor
pururea să fiu,
lin ca zborul norilor,
să Te laud viu!
Asta-Ţi cer, Părinte,
și când spun cuvinte
și cu necuvinte!
Asta-Ţi cer, Părinte!