1. Cât de tare-ar fi furtuna
eu Te laud totdeauna!
/: Doamne, Dumnezeul meu, :/
Tu mă izbăvești din greu!
Te laud, Te laud, Te laud, Te laud!

2. Din furtuna care vine,
mă înalți prin ea, spre Tine,
/: să Te văd străluminat, :/
cât eşti Tu de minunat!
Te laud, Te laud, Te laud, Te laud!

3. Să privesc din partea sfântă,
că din tot ce mă frământă,
/: Tu mă-nveţi, ca să-nţeleg, :/
rodul care-o să-l culeg!
Te laud, Te laud, Te laud Te laud!

4. Eu Te laud pentru harul
ce-mi transformă-n rod amarul,
/: că din pătimirea mea, :/
laudă mi-aprinzi mai grea!
Te laud Te laud, Te laud, Te laud!

I: Cântările Harului, volumul 13, cântarea 330