1. Să privesc ca Tine,
Dumnezeul meu,
să cunosc ce-i bine
și ce-i rău, mereu.

R1: Să n-amestec cerul
cu acest pământ,
/: să știu adevărul
limpede și sfânt! :/

2. Să cunosc a-TaIe
albe, noi făpturi,
când pășesc pe cale,
simplu, ca-n Scripturi!

R2: Să n-amestec jarul
c-un pământ udat,
/: căci întunec harul
care mi l-ai dat! :/

3. Să privesc din ceruri,
din-nălțimea lor,
sfintele-adevăruri
fără fum sau nor!

R3: Dă-mi mereu lumina
stării-n duh de cer,
/: să-Ți cunosc divina
voie - Doamne-Ți cer! :/

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 5.