Câtă slavă se cuvine
Dumnezeului Preasfânt,
cine poate spune-n ceruri,
cine poate pe pământ?
Chiar de nu putem în totul
să-L slăvim pe Dumnezeu,
cât suntem, cu neoprire,
slavă să-I cântăm mereu!
De la El avem deplină
viaţă să-I putem cânta,
și-adevărurile sfinte,
prin trăire-a le-nălţa!
Să vestim de-a pururi harul
ce ni-l dă mereu, mereu,
cât suntem, cu neoprire,
să-L slăvim pe Dumnezeu!
Ne-a adus răscumpărare
din al nostru greu păcat,
prin Hristos, prin jertfa mare,
Fiul Său Cel minunat!
Cât ni-i dat, cât ni-i fiinţa,
laudă-nălțăm mereu,
prin trăire, prin cântare
lăudăm pe Dumnezeu!