1. Dă-mi bucuria credinței
și sfânta-i putere mereu,
/: să nu datorez neputinței
Vreun bir pe-al urcușului greu! :/

2. Dă-mi liniștirea nădejdii
și stânca-i de soare deplin,
/: să trec liniștit prin primejdii
spre Țelul etern și divin! :/

3. Dă-mi vâlvătaia iubirii
Părinte, din cerul slăvit,
/: să pot cu preaplinul trăirii
să-Ți cânt mai aprins, mai sfințit! :/

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 57.