Pot oare munții să se mute
Și transformați în văi adânci
Să se prefacă, în țărână
Un fir de praf în loc de stânci
/:Dar dragostea Mea niciodată,
Cu niciun chip nu-ți voi lua,
Rămâne veșnic neschimbată
Și legământu-Mi voi păstra. :/
Pot dealurile să-și ridice,
Până la cer mândria lor
Sau tremurând să se despice
Topindu-se ca în cuptor.
De poate-o mamă să își uite
A' sale fiice, ai săi fii
Și de-ar fi peste-oceane, punte
Chiar și atunci te voi iubi
/:Dragoste Mea-i neschimbătoare
Chiar viața pentru tin' Mi-am dat
Cine-ar putea ca să măsoare
Iubirea ce ți-am arătat?
Dar dragostea mea niciodată
Cu niciun chip nu-ți voi lua
Rămâne veșnic neschimbată
Și legământu-Mi voi păstra :/