1. Oricât eram de singur
pe drumul străbătut,
când Te-am avut cu mine,
în ceruri m-am crezut.

R: Prezența Ta, Isus iubit,
m-a luminat și fericit,
prin toate câte le-am trăit.

2. Prezenţa Ta umplându-mi
întreg lăuntrul meu,
n-am mai știut de nimeni
decât de Dumnezeu.

3. N-am mai văzut primejdii,
n-am mai simțit că-s spini,
străinii-mi păreau prieteni
și lacrimile crini.

4. Când străbăteam pustiuri
de chinuri sufletești,
mi-ai dat pe drumul crucii
trăiri dumnezeiești.

5. Azi lunga crucii cale
suită ascultând,
îmi pare toată numai
un cântec dulce blând.

6. O, Preaiubit, Isuse,
când dragostea-Ţi mi-o dai,
și-aici și-n cer, oriunde,
îmi pare-același rai.

I: Cântările Harului, volumul 4, cântarea 263.
Autor text: Traian Dorz