Nicolae Moldoveanu V1 C V2 C V3 C V4 C V5 C V6 C [V1] Oricât eram de singur pe drumul străbătut, când Te-am avut cu mine, în ceruri m-am crezut. [C] Prezența Ta, Isus iubit, m-a luminat și fericit, prin toate câte le-am trăit. [V2] Prezenţa Ta umplându-mi întreg lăuntrul meu, n-am mai știut de nimeni decât de Dumnezeu. [V3] N-am mai văzut primejdii, n-am mai simțit că-s spini, străinii-mi păreau prieteni și lacrimile crini. [V4] Când străbăteam pustiuri de chinuri sufletești, mi-ai dat pe drumul crucii trăiri dumnezeiești. [V5] Azi lunga crucii cale suită ascultând, îmi pare toată numai un cântec dulce blând. [V6] O, Preaiubit, Isuse, când dragostea-Ţi mi-o dai, și-aici și-n cer, oriunde, îmi pare-același rai.