Veşmântul să-mi fie ţesut
din raze ţâşnite din soare,
/: să port pretutindeni, tăcut,
divina luminii culoare. :/
Şi-a păcii culoare să am,
şi-a dragostei vii şi aprinsă,
/: iar fiii Golgotei mi-s neam
de-oriunde din lumea întinsă. :/
Ca Tine să fiu vreau şi eu,
Isuse, în trai şi-n lucrare,
/: să am ca şi Tine, mereu,
culoarea cea fără culoare. :/