Cu suflet alb de nevinovăţie, Învioraţi de-atâtea frumuseţi, Vin tinerii ca să-ţi aducă Ţie, Isuse, zorii altei tinereți. Isus iubit, ca roua-mbelşugată, Venim ca să-Ţi aducem Ţie dar, În orice piept, o jertfă ne-nfricată Şi-n orice sân un crin pe-al Tău altar.
Strofă 2
Din toate cele patru părţi de lume, Suim spre Tine mii şi mii de mii, Având pe buze-acelaşi dulce Nume Şi-n piept aceleaşi sfinte bucurii. Sub crucea Ta aducem fiecare, Potirul alb al crinilor din noi, Să-l umpli Tu cu sfântă-nflăcărare Și să ne-arunci în lupta Ta apoi.
Strofă 3
Ne-om dărui salvării tuturora, Pământul pentru cer să-l cucerim, Privind cu ochii-n lacrimi aurora Cerescului dorit Ierusalim. Vom birui şi moarte şi urgie, Ştiind că în curând noi vom purta, Pe frunte-n fericita veşnicie Cununi de slăvi şi sărutarea Ta.
Strofă 1
Cu suflet alb de nevinovăţie, Învioraţi de-atâtea frumuseţi, Vin tinerii ca să-ţi aducă Ţie, Isuse, zorii altei tinereți. Isus iubit, ca roua-mbelşugată, Venim ca să-Ţi aducem Ţie dar, În orice piept, o jertfă ne-nfricată Şi-n orice sân un crin pe-al Tău altar.
Strofă 2
Din toate cele patru părţi de lume, Suim spre Tine mii şi mii de mii, Având pe buze-acelaşi dulce Nume Şi-n piept aceleaşi sfinte bucurii. Sub crucea Ta aducem fiecare, Potirul alb al crinilor din noi, Să-l umpli Tu cu sfântă-nflăcărare Și să ne-arunci în lupta Ta apoi.
Strofă 3
Ne-om dărui salvării tuturora, Pământul pentru cer să-l cucerim, Privind cu ochii-n lacrimi aurora Cerescului dorit Ierusalim. Vom birui şi moarte şi urgie, Ştiind că în curând noi vom purta, Pe frunte-n fericita veşnicie Cununi de slăvi şi sărutarea Ta.
1 / 1▲
1. Cu suflet alb de nevinovăţie,
Învioraţi de-atâtea frumuseţi,
Vin tinerii ca să-ţi aducă Ţie,
Isuse, zorii altei tinereți.
Isus iubit, ca roua-mbelşugată,
Venim ca să-Ţi aducem Ţie dar,
În orice piept, o jertfă ne-nfricată
Şi-n orice sân un crin pe-al Tău altar.
2. Din toate cele patru părţi de lume,
Suim spre Tine mii şi mii de mii,
Având pe buze-acelaşi dulce Nume
Şi-n piept aceleaşi sfinte bucurii.
Sub crucea Ta aducem fiecare,
Potirul alb al crinilor din noi,
Să-l umpli Tu cu sfântă-nflăcărare
Și să ne-arunci în lupta Ta apoi.
3. Ne-om dărui salvării tuturora,
Pământul pentru cer să-l cucerim,
Privind cu ochii-n lacrimi aurora
Cerescului dorit Ierusalim.
Vom birui şi moarte şi urgie,
Ştiind că în curând noi vom purta,
Pe frunte-n fericita veşnicie
Cununi de slăvi şi sărutarea Ta.