1. Azi, Daniela, fiica mea, tăticu-ţi scrie de departe,
Şi-L rog pe Dumnezeu să-ţi dea, tot harul scris în sfânta-l Carte.
Să-L poţi cunoaşte pe deplin şi Lui să-l dai pe veci viaţa,
Să-ţi facă sufletul senin, şi-oricând strălucitoare faţa.

2. S-asculţi de El, s-asculţi mereu, să-l fii de-a pururi mărturie,
Şi pacea Lui în orice greu, să-ţi fie-ocrotitoare ţie.
Să biruieşti orice păcat, ce calea pe furiş ţi-aţine,
Privind spre Cerul îndurat, mereu se va-ndura de tine!

3. Să-ţi încunune fruntea ta cu-nţelepciune şi-umilinţă,
Spre slava Lui să-l poţi cânta, în curăţie şi-n credinţă!
Frumseţea lui Hristos oricând, pe faţa ta senină fie,
Aşa cum El era de blând, aşa să fii pe veşnicie!

4. Şi inima să-ţi fie jar, aprins în dragostea divină,
Să răspândeşti oriunde har, credincioşie şi lumină.
Aşa-ţi doresc! ... Şi Dumnezeu, în harul Lui nespus de mare,
Să-ţi facă viaţa tot mereu izvor de binecuvântare!

I: Cântările Harului - Caietul 1 - Numărul 69
Binecuvântare: 15 iunie 1961, ziua de naştere a Danielei