APOCALIPSA: introducere în profeție (RĂPIREA BISERICII)
Autor: Ștefan Zambo  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de 12345 in 16/01/2024
    12345678910 0/10 X

Iată, Eu vin curând; și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui... Și Duhul și Mireasa zic: „Vino!”, și cine aude să zică: „Vino!”, și celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată! ... Cel ce adeverește aceste lucruri zice: „Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse!” (Apocalipsa 22:12,17, 20)

Lucian Boia este un istoric foarte frecventat astăzi. Una din teoriile domniei sale spune că, în privința viitorului nu se poate ști nimic cu precizie. Biblia nu este de acord cu această teză. Dumnezeu în bunătatea Sa nu și-a lăsat poporul în incertitudine cu privire la viitor. (1Tesaloniceni 4:13) Domnul ne-a vorbit despre revenirea Sa, despre învierea morților, despre judecata viitoare. Domnu Isus i-a asigurat pe ucenici că va reveni după ei pentru ai lua în cer. (Ioan 14:1-3) Unul dintre sutele de pasaje biblice care vorbește despre revenirea Fiului lui Dumnezeu folosește cuvântul răpire. Este vorba de 1Tesaloniceni 4:17 – “… vom fi răpiți…” DECI, CE ESTE RĂPIREA?

Răpirea este învățătura biblică potrivit căreia Biserica Domnului Isus, credincioșii născuți din nou, vor fi mutați dintr-o dată de pe pământ în cer ca să fie pentru totdeauna cu Domnul. Cuvântul răpire vine de la latinescul rapio, care înseamnă a apuca sau a smulge. Cuvântul grec pe care îl traduce este harpazo, care înseamnă a smulge sau a duce la sine. Termenul este folosit, de pildă, pentru a descrie felul în care Duhul Sfânt l-a dus pe Filip lângă Gaza și apoi l-a adus în Cezareea (Fp. 8:39) și pentru a descrie experianța lui Pavel de a fi dus în al treilea cer. (2Cor. 12:2-4) Astfel, fără îndoială, cuvântul răpiți folosit în 1Tesaloniceni 4:17 indică o mutare reală a oamenilor de pe pământ în cer. Răpire înseamnă a fi luat, în trup sau în duh, și dus dintr-un loc în altul pe pământ sau de pe pământ în cer.

Învățătura despre răpire este puternic discutată. Cei care contestă învățătura despre răpire aduc ca și argument faptul că mari teologi ai creștinătății nu au vorbit despre răpirea bisericii, învățătura fiind larg răspândită abia din sec. 19. Deasemeni, aceștia sunt de părere că referințele biblice despre răpire sunt puține și obscure. Acuzând și faptul că adepții teoriei răpirii în interpretatea pasajului biblic ignoră contextul și folosesc interpretarea literală. Deci, este învățătura despre răpire una profund biblică sau nu? Trebuie oare să credem în răpirea bisericii sau nu?

Trebuie spus mai întâi că răpirea în istoria biblică este un fenomen real. Iată câteva exemple: Luarea la cer a lui Enoh (Genesa 5:21-24) / Răpirea la cer a prorocului Ilie (2Împărați 2:1-14) / Desele răpiri ale prorocului Ezechiel (Ezechiel 3:12,14, 8:3,11:1,24, 43:5) / Înălțarea la cer a Domnului Isus (Marcu 16:19, Apoc. 12:5) / Răpirea evanghelistului Filip (Fp. 8:39) / Răpirea până la al treilea cer a Apostolului Pavel (2Cor. 12:2,4) / Răpirea în Duhul a Apostolului Ioan (Apocalipsa 4:2). Deasemeni, pe lângă întâmplările reale de răpire amintite mai sus, avem și cel puțin trei texte de învățătură în Noul Testament care ne îndreptățesc să credem că Răpirea Bisericii este o învățătură adevărată. Ioan 14:1-3 / 1Corinteni 15:51-54 / 1Tesaloniceni 4:13-18. Învățătura despre Răpire pe unii îi șochează, pe alți îi revoltă, unii însă sunt provocați să studieze Scriptura mai serios pentru a se convinge personal. Dacă credem că toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu nu avem cum ignora ce spune despre Răpire. Fapt este că există o răpire și noi trebuie să ținem cont de realitatea ei.

Dacă așa stau lucrurile, CUM ȘI CÂND va avea loc răpirea? Pasajul biblic de la 1 Tesaloniceni 4:13 la 5:11 ne răspunde. (studiază-l personal) La întoarcerea lui Hristos, va fi un strigăt de comandă și sunetul trâmbiței lui Dumnezeu. În acel moment morții în Hristos, doar morți în Hristos, vor învia. Apoi, credincioșii în viață vor fi ridicați și duși înaintea Domnului fără a experimenta moartea fizică. Strângerea laolaltă va avea loc în nori, în văzduh, și va fi urmată de o eternitate cu Domnul. Răpirea va fi instantanee și completă. Toate mișcările amintite în Cuvântul Domnului despre Răpire se vor desfășura înstantaneu, nu treptat. Ambele grupări, și cei morți și cei vii în Hristos, vor experimenta schimbarea “într-o clipeală din ochi”. (1 Corinteni 15:52) Deasemeni, de remarcat că, toți credincioșii vor fi răpiți. Apostolul Pavel scrie corintenilor, care nu erau neapărat un etalon de comportare, “toți vom fi schimbați”, iar tesalonicenilor; “vom fi răpiți toți”. (1Cor. 15:51,1Tes. 4:17) Teoria răpirii parțiale nu este susținută de aceste texte fundamentale. Creștinii din lumea întreagă, indiferent de gruparea din care fac parte, cred că Fiul lui Dumnezeu se va întoarce. Ziua și ceasul revenirii este necunoscut – Matei 24:36. Apostolul Pavel vorbind despre ziua revenirii vorbește despre faptul că ea va fi surprinzătoare pentru popoarele lumii, nu și pentru biserică.

ILUSTRAȚIE: Se povestește că renumitul savant francez Blaise Pascal argumenta în fața scepticilor în favoarea răpirii celor credinciosi în felul următor: pe masa de lucru amesteca pilitură de fier cu nisip, după care întreba: „voi putea alege fierul de pământ?” Cei prezenți își arătau neîncrederea: „Nu se pot alege firele de pilitură din mulțimea nisipului!” În urmă Pascal apuca un magnet mare și-l trecea pe deasupra mesei. Numaidecât fierul era smuls, lipinduse de magnet. Atunci savantul exclama: „Așa va fi și la răpire!”

Să învieze dar morții Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziți-vă și săriți de bucurie, ceice locuiți în țărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viață, și pământul va scoate iarăși afară pe cei morți. Du-te, poporul meu, intră în odăița ta, și încuie ușa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia. Căci iată, Domnul iese din locuința Lui, să pedepsească nelegiuirea locuitorilor pământului; și pământul va da sânge pe față, și nu va mai acoperi uciderile.” (Isaia 26:19-21)

În Apocalipsa 20 se vorbește despre un Mileniu, o perioadă de o mie de ani în care Satan va fi legat iar Hristos va domni pe pământ împreună cu sfinții. De cum este plasată revenirea Domnului față de Mileniu există:

-Pre-mileniști: susțin că revenire Domnului va avea loc înainte de Mileniu

-Post-mileniști: susțin că revenirea va avea loc după cei o mie de ani

-A-mileniști: susțin că nu există nici un mileniu.


 

A-mileniștii interpretează Apocalipsa spiritual. Pentru Post-mileniști și a-mileniști nu există o răpire, pentru ei revenirea lui Hristos este un eveniment unic care are loc la sfârșitul lumii când va avea loc învierea generală și judecata.

În PRE-MILENISM există 3 concepții majore date de timpul în care plasează Răpirea vizavi de ceea ce este numit Necazul cel Mare. Domnul Isus a introdus în discursul Său escatologic noțiunea de “necaz așa de mare” (Matei 24:21), noțiune întâlnită și în Apocalipsa 7:14. “Necazul cel mare” se crede că este un timp de mare mânie, mai întâi demonică, apoi divină, care se va abate asupra pământului înaintea reveniri Domnului și instaurarea Mileniului de pace. Pre-mileniști identifică Necazul cel Mare din Noul Testament cu cea de-a 70 săptămână din Daniel 9. Astfel se crede că durata necazului va fi de 7 ani.

Perioada Necazului cel Mare este numită în teologie Tribulație (lat. Tribulațio – zbucium, frământare, necaz).

Astfel avem: -Pre-tribulaționiști: răpirea va avea loc îninte de Necazul cel Mare -Mid-tribulaționiști: răpirea va avea loc la mijlocul necazului -Post-tribulaționiști: răpirea va avea loc după Necazul cel Mare

Concluzionând, unii susțin că Biserica nu va trece prin Necazul cel Mare. Alții cred că Biserica va trece prin Necaz doar în parte, trei ani și jumătate, după care va fi răpită. Post-tribulaționiștii susțin că Biserica va trece prin Necazul cel Mare și va suporta persecuția satanică și judecata lui Dumnezeu. Pentru aceștia din urmă Răpirea celor credincioși și Revenirea în glorie Domnului Isus pentru judecată și instaurarea Mileniului vor avea loc simultan.

Acum, Biblia învăță că există o răpire a celor credincioși. Va fi Biserica Domnului răpită înainte de Necazul cel Mare, la mijlocul Necazului, sau după Necazul cel Mare? ... Personal înclin să cred că Biserica va fi răpită înaintea Judecății acestei societăți decadente. Timpul de Necaz va fi o perioadă de mare mânie. Apostolul Pavel în 1Tesaloniceni 5:9-10 spune că: “Dumnezeu nu ne-a rânduit la mânie…” Este afirmația Apostolului una izolată în Scriptură, sau există argumente solide în Scriptură să credem că Dumnezeu va scuti poporul Său de mânia viitoare?

Iată căteva: salvarea lui Noe de apele Potopului (Genesa 6:5-8), / smulgerea lui Lot din Sodoma înainte de nimicirea cetății (Genesa 18-19), / protejarea întâilor născuți ai lui Israel prin Mielul Pascal în Egipt (Exodul 12:1-13,23), / apostolul Petru amintind de aceste episoade glorioase la 2 Petru 2:9 scrie: “însemnează că Domnul știe să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici…” / Isaia 26:2o-21 / Sfatul Domnului Isus din Luca 21:20-22, împlinit de creștin în anul 69 D. H. / 1 Tesaloniceni 5:9-10 / 2 Tesaloniceni 2:1-10 / Apocalipsa 3:10 / Absența Bisericii din Apocalipsa 4-19, unde Judecata actualei civilizații este descrisă cu multe amănunte.

Oricum, lucrul cel mai însemnat din toate cele amintite la capitilul acesta este faptul că, va fi o răpite a celor credincioși. Ea va fi următorul eveniment major din istorie. Răpirea nu va fi secretă ci publică. De ea vor avea parte toți credincioșii născuți din nou. Și da, cred, Răpirea va avea loc înainte de Necaz. De altfel, CARE POATE FI SCOPUL RĂPIRII? ... Îndrăznesc să spun că aceia care susțin faptul că Biserica va trece prin perioada de tribulații nu au înțeles bine ce înseamnă acest timp, pe de-o parte, și pe de altă parte, nici nu înțeleg îndeajuns inima Tatălui ceresc.

APLICAȚII: Să apreciem că Dumnezeu nu ne-a lăsat în întuneric în ce privește viitorul / Să credem că Domnul Isus va reveni să-și ia credincioșii în slavă / Să ne bucurăm că cei care au adormit în Domnul nu sunt pierduți (“Mângăiați-vă” spune Scriptura) / Să mulțumim lui Dumnezeu pentru protecția Sa anticipată de Mânia viitoare / Să-L iubim pe Domnul Isus nu numai pentru că a murit pentru noi, ci și pentru că se va întoarce să ne i-a în slavă / Să ne întrebăm: sunt pregătit pentru revenirea Fiului lui Dumnezeu? Am mântuirea rezolvată? / Dacă răpirea Bisericii ar avea loc astăzi, sunt gata? / Mai sunt lucruri care trebuie puse la punct? ...


 

Studiind Cartea Apocalipsa am aflat multe lucruri deosebite care stau în față. Lucrul care trebuie să ne intereseze cel mai tare, înainte de orice eveniment aflat în viitor, este acela de a fi gata în momentul, în clipa, răpirii celor credincioși. Acel moment este atât e important că a fost supra-numit ”povara bisericii”.


 

Mântuitorul lumii vorbind despre semnele vremurilor din urmă și despre revenirea Sa în glorie, are o recomandare practică pentru ucenici: „Vegheați dar, pentru că nu știți în ce zi va veni Domnul vostru.” (Matei 24:42)

 

Învățătura aceasta cu privire la vehere o întâlnim în întreg Noul Testament.

 

Ce înseamnă ”a veghea”? A fi treaz, a fi atent la ceva, a sta de strajă, a supraveghea o activitate sau un obiectiv. Cei care se ocupă cu paza unor obiective, cei care au făcut de gardă în armată, cunosc semnificația practică a termenului. Chemarea biblică la veghere are legătură cu evenimentul revenirii Domnului Isus.

De ce trebuie vegheat?

1) Pentru că Domnul Isus va reveni cu siguranță. (Io. 14:3,1Tes. 416a)

2) Pentru că nu este cunoscută data exactă a întoarcerii. (Mt. 24:36,44; Ap. 3:3)

3) Pentru a nu fi nepregătiți în ziua aceea. (Mt. 24:37-39)

4) Pentru a putea sta în picioare înaintea Fiului omului. (Lu. 21:34-36)

5) Pentru că la revenirea Domnului oamenii își vor primi plata pentru răul sau binele făcut. (Mt. 25:31-46)

Cum trebuie vecheat?

1) Prin rugăciune. (Marcu 13:33; 1Petru 4:7)

2) Să fim credincioși în lucrurile încredințate. (Matei 24:45-51)

3) Întărindu-ne duhovnicește mereu. (1Cor. 16:13)

4) Să nu dormim spiritual (1Tes. 5:6)

5) Păzindu-ne hainele. (Apoc. 16:15)

 

PILDA CELOR ZECE FECIOARE – Matei 25:1-13. (studiu de caz) În contextul în care Domnul vorbește despre revenirea Sa și nevoia de veghere, prezintă câteva pilde edificatoare. Una din acestea este Pilda celor zece fecioare, prin care ni se prezintă atitudinea corectă la revenirea Lui și ce se va întâmpla cu acea ocazie.

Așa dar; zece fecioare au ieșit în întâmpinarea mirelui. Cinci au fost înțelepte pentru că împreună cu candele au luat și vase cu undelem de rezervă. Cele neînțelepte nu aveau undelemn rezărvă. Fiincă mirele zăbovea, au adormit toate cele zece. Pe la miezul nopții aud o strigare: „Iată mirele, ieșiți-i în întâmpinare!” Toate s-au sculat și au pregătit candelele. Surpriză însă, cele neînțelepte nu mai aveau undelemn. Cum cele înțelepte nu au vrut să le dea de frică să nu rămână și ele fără, cele neînțelepte au fost nevoite să se ducă la cei ce vindeau undelemn. Pe când erau ele plecate a venit mirele, cele ce erau gata au intrat în odaia de nuntă, după care s-a închis ușa. Mai apoi au revenit fecioarele neînțelepte. -„Doamne, deschide-ne!”, s-au apucat ele să strige la ușa închisă. Au fost însă refuzate.

Care să fie morala acestei Pilde? Nu trebuie să căutăm o semnificție aparte la fiecare cuvânt din Pildă, ci mai degrabă să căutăm a înțelege mesajul central transmis prin cuvintele pildei. Cred că accentul este pus pe timpul revenirii și felul în care ești găsit în momentul acela. Astfel, greșeala pe care au făcut-o fecioarele neînțelepte a fost că și-au părăsit locul și starea de veghe. Pentru că nu știm nici ziua nici ceasul în care va reveni Domnul Isus, este riscant ca și credincios, ca și credincioasă, să părăsești locul și starea de veghe chiar și pentru o zi, chiar și pentru un ceas. După cum era important în Vechiul Testament cum era găsit evreul în momentul morții (Ezechiel 18:23-28; 33:12-16), tot așa este important cum va fi găsit creștinul în momentul revenirii Fiului lui Dumnezeu. Deaceea spune Domnul în mod repetat: „Vegheați... Vegheați dar, căci nu știți ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului... Temeți-vă... Ce vă zic vouă, zic tuturor: „Vegheați!”

„Cum tremură-n mână săgeata,

în arc de viteaz vânător,

cum toamna-și adună cocoarele ceata,

fii gata, fii gata de zbor!


 

Te-așteaptă în slavă răsplata,

cununa de brav luptător.

Curând Salvatoru-Și recheamă armata;

fii gata, fii gata de zbor!


 

Un Prunc ni s-a dat în Efrata,

ce-a fost până azi Salvator.

Și-acum, înainte de-a fi Judecată,

fii gata, fii gata de zbor!


 

Cum tremură-n mână săgeata,

în arc de viteaz vânător,

c-un strigăt în piept de voios Maranata!

Fii gata, fii gata de zbor!” (Fii gata, de Costache Ioanid)

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 226
Opțiuni