Tot ce ne-a învățat Domnul Isus - Partea 46
Autor: Zac Poonen  |  Album: Tot ce ne-a învățat Domnul Isus  |  Tematica: Suferință
Resursa adaugata de Mada_O in 24/11/2020
    12345678910 0/10 X
© Christian Fellowship Church, Sursa originală: http://www.cfcindia.com
Referințe

Ne continuăm din nou studiul despre „Tot ce ne-a învăţat Domnul Isus”. Parcurgem evangheliile şi astăzi vom merge la Matei 12:15. Domnul Isus a plecat dintr-un anumit loc, fiindcă oamenii de acolo voiau să-L omoare. Şi spuneam cum acesta e cel mai înţelept lucru de făcut, când eşti într-un loc în care oamenii încearcă să te omoare. Nu încerca să-ţi arăţi vitejia acolo. Urmează instrucţiunile Domnului Isus din Matei 10: „Când vă vor prigoni într-o cetate,” El a spus: „să fugiţi într-alta”. Nu mergeţi la pas, ci fugiţi. Nu e nicio virtute în a rămâne acolo. Mergeţi undeva unde veţi putea să trăiţi şi să continuaţi să proclamaţi evanghelia. Şi nu Îl ispitiţi pe Dumnezeu, spunând: „Dumnezeu mă va păzi”. El te va proteja dacă ţi-a spus să te duci acolo, în mod specific. Dar în caz contrar, cel mai bun lucru e să fugiţi. Aşadar, Domnul Isus Însuşi a plecat de acolo, fiindcă ei voiau să-L omoare. (v. 14)

 

V. 15: „După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii.” Acesta e unul din versetele din Scriptură, aşa cum am văzut mai devreme în Matei 8, în care nici măcar o persoană nu a rămas nevindecată. Toţi aceşti oameni din ziua de azi, care susţin că îi vindecă pe oameni, întocmai ca Domnul Isus, vă înşeală. Fiindcă descoperi că din toate vindecările lor nici măcar 1% din oamenii bolnavi nu sunt vindecaţi. Şi chiar în bisericile care Îl proclamă pe Domnul Isus ca Vindecător, nici măcar 1% din oamenii bolnavi de acolo nu sunt vindecaţi. Aceasta nu e lucrarea de vindecare a Domnului Isus. Nu vă lăsaţi înşelaţi. Domnul Isus îi vindecă pe oameni. Îl putem ruga pe Domnul pentru vindecare. Eu am experimentat vindecarea şi am văzut oameni care au fost vindecaţi. Dar, doar 1% sau chiar mai puţin. Trebuie să fiu sincer. Pot fi multe motive, uneori poate există păcat în vieţile oamenilor, sau uneori, întocmai ca în cazul lui Pavel, Dumnezeu a lăsat boala cu un anumit scop. Sau ca în cazul afecţiunilor la stomac ale lui Timotei, acestea au fost probabil ţepușul din carnea sa.

Ar putea fi multe motive. Nu ştim toate lucrurile. Dar când Domnul Isus a vindecat în numeroase situaţii, El i-a vindecat pe toţi. Era o dovadă a faptului că El era Fiul lui Dumnezeu, şi nu a fost ceva ce ne-a spus să imităm. Iar în istoria creştinismului, nimeni nu a imitat vreodată. Nici măcar apostolul Pavel, care nu a putut vindeca durerile de stomac ale colegului său Timotei. Imaginaţi-vă asta, un om ca Pavel, care l-a înviat din morţi pe Eutih, nu a putut vindeca un lucru mic, precum o durere de stomac. Aceste lucruri sunt scrise în Scriptură... În 2 Timotei 4, spune că Pavel l-a lăsat pe Trofim bolnav în Milet. Deci nu trebuie să fim confuzi cu privire la dovada lucrării de vindecare a Domnului Isus, de vindecare deplină, şi să ne imaginăm că şi noi trebuie să facem acelaşi lucru. Altfel, vom trăi într-o lume a iluziei, şi îi vom înşela pe alţii, încercând să-i facem să trăiască un creştinism care nu e trăit de nimeni. Dacă crezi o astfel de minciună, poţi fi dus în rătăcire în multe alte domenii.

Menţionez asta ca un cuvânt de avertizare. Nu te du într-o extremă, spunând că orice persoană bolnavă va fi vindecată, şi nu te du nici în cealaltă extremă, spunând că nicio persoană bolnavă nu va fi vindecată. Ambele sunt greşite. Calea îngustă se află între cele două. Dumnezeu vindecă, dar nu-i vindecă pe toţi, din motive ştiute cel mai bine de El. Atunci când El îi vindeca pe oameni, vedem aceeaşi atitudine, în v. 16, El „le-a poruncit” - ce cuvânt puternic. El nu doar le-a spus. El le-a poruncit. E ca şi cum ai avertiza oamenii împotriva unui pericol. Îi avertizăm pe oameni împotriva pericolelor. El „le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut”. El nu a spus asta niciodată când oamenii le spuneau altora că El iartă păcatele sau că El era Mesia.

Ştiţi că Filip s-a întâlnit cu Natanael şi i-a spus că L-a găsit pe Mesia. Domnul Isus nu a spus că asta era ceva greşit. Nu i-a spus să nu spună la nimeni că El poate ierta păcatele. Dar atunci când vindeca oamenii, El le spunea să nu spună nimănui că i-a vindecat. De ce spunea asta? Fiindcă atunci mulţi oameni ar fi venit la El, nu pentru ceva spiritual, ci pentru ceva fizic. Asta e marea tragedie. Mulţi oameni în ziua de azi, sunt atraşi cu mesajul că Dumnezeu îi va binecuvânta fizic şi material. E lucrul despre care Domnul Isus a spus să nu dăm o astfel de învăţătură. „Spuneţi că Eu vă voi vindeca spiritual, vă voi da odihnă, vă voi face blânzi şi smeriţi ca Mine, vă voi face spirituali, vă voi face sfinţi. Dar nu faceţi reclamă la celelalte lucruri prea mult.”

Bineînţeles, unii oameni nu au ascultat nici în vremea Domnului Isus, şi mulţi oameni nu ascultă nici astăzi. Iar aici spune: „ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: 'Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. '” Acesta e un citat din Vechiul Testament, din Isaia 42:1 - „Iată Robul Meu... ”, şi înseamnă: „Priviţi cu atenţie la Robul Meu”. E un îndemn minunat. Priviţi cu atenţie la Domnul Isus! Cu toţii trebuie să împlinim acest îndemn. „Priviţi cu atenţie la Domnul Isus, Cel ales.” „Voi pune Duhul Meu peste El şi va vesti neamurilor judecata. El nu Se va lua la ceartă”. „Priviţi cu atenţie la Robul Meu, care nu se ceartă niciodată cu nimeni.”

Fratele meu, sora mea, de ce te cerţi cu soţul sau soţia, cu alte surori sau fraţi, cu vecinii sau în birou? Îţi spun eu, tu nu te uiţi cu atenţie la Domnul Isus. El spune: „Priviţi cu atenţie la Robul Meu, care nu se va certa niciodată cu oamenii.” El a susţinut adevărul, a scos schimbătorii de bani din Templu. Şi noi putem face toate acestea, dar El niciodată nu S-a certat cu oamenii. Când L-au scuipat pe faţă sau L-au numit „Diavolul”, El nu S-a dus să Se lupte cu niciunul dintre ei. El nu S-a luptat cu carnea şi cu sângele. Fiindcă El ne conducea spre Noul Legământ. El este Mijlocitorul unui legământ mai bun. Vechiul Legământ presupunea să te lupţi cu Goliaţi, cu uriaşi, canaaniţi şi madianiţi etc. , dar în Noul Legământ, noi ne luptăm cu Satan. El nu S-a certat deloc.

Vreau să vă încurajez pe toţi. E o mare nevoie de astfel de creştini, în ţara noastră, care se uită cu atenţie la Domnul Isus şi încetează a se mai certa şi sfârşesc cu ea permanent în viaţa lor. E posibil. Am făcut asta în viaţa mea, dar nu a fost posibil mulţi ani din viaţa mea, fiindcă nu m-am uitat cu atenţie la Domnul Isus. M-am uitat la alţi creştini şi îi vedeam pe cei mai mulţi că se ceartă, şi i-am urmat pe ei, în orbirea şi prostia mea, până ce am învăţat să mă uit cu atenţie la Domnul Isus. El nu S-a certat, nu a strigat, nici nu I S-a auzit vocea pe străzi.

Ştiţi, nu trebuie să strigi şi să ţipi ca să impresionezi oamenii cu puterea Duhului Sfânt. Aici spune că Domnul Isus nu a ridicat vocea, nici nu a strigat. Dacă predica în interiorul unei case nu I Se auzea vocea în stradă. Nu e un lucru minunat? Că predicarea Lui nu era cu strigăte şi ţipete şi nici nu spunea des „Aleluia!”. Nu. Mulţi oameni cred că dacă cineva ţipă şi strigă şi bate în masă, spune „Aleluia!” la fiecare 2 minute, e un slujitor măreţ. E o prostie! Domnul Isus nu era aşa. În toate predicile Sale, El nu a spus niciun „Aleluia!”. Aici spune că El nu a ridicat vocea. Poate că sunt anumite momente, în care poţi ridica vocea ca să subliniezi ceva, dar să crezi că acela e momentul în care chiar eşti plin de Duhul Sfânt e greşit.

Sunt multe biserici, în care se crede că dacă nivelul decibelilor sau al zgomotului, atunci când se cântă, se ridică la un nivel foarte ridicat şi înălţimea emoţională e foarte ridicată, atunci ei cred că a venit Duhul Sfânt. Aceasta e înşelare. Prezenţa Duhului Sfânt nu e recunoscută după nivelul decibelilor sunetului, sau după starea emoţională ridicată pe care o au oamenii, ci după puritate, după un duh de laudă adevărată, care îi face pe oameni să cadă cu faţa la pământ, şi să I se închine lui Dumnezeu şi să recunoască prezenţa sfântă a Fiului lui Dumnezeu în mijlocul unei adunări. Aceasta este caracteristica Duhului Sfânt. E foarte important să înţelegem asta, că Domnul Isus, exemplul nostru, nu a strigat sau ţipat.

Dar ce a făcut El? Sunt unele lucruri pe care nu le-a făcut, dar ce a făcut? El ar fi luat o trestie frântă şi ar fi făcut-o întreagă. El nu ar fi rupt-o. El nu ar fi stins un fitil care fumegă, ci l-ar fi aprins într-o flacără, asta e semnificaţia. Ce simbolizează o trestie frântă? O persoană descurajată, care a eşuat, care şi-a ratat viaţa. Sunt mulţi creştini aşa, permanent învinşi, care au renunţat la speranţă. Eu am primit numeroase scrisori de la oameni, care erau pe punctul de a comite suicid. Ei sunt trestii frânte. Au fost loviţi uneori de predicatori, care-i condamnă.

Fitile care fumegă - cândva demult flacăra ardea, dar a pălit, din cauza circumstanţelor, dificultăţilor, problemelor în căsătorie etc. , iar Domnul spune: „Nu te da bătut, nu te descuraja. Eu te pot ajuta.” El poate lua cea mai frântă trestie şi o poate restaura. Cei mai mulţi oameni ar arunca o trestie frântă şi ar alege alta. Dar Domnul spune: „Eu voi repara mai întâi trestia frântă.”

Un fitil care fumegă - oamenii l-ar considera inutil, l-ar arunca şi ar lua altul. Dar Domnul doreşte să-l aprindă într-o flacără. Vreau să vă spun vouă, celor care sunteţi descurajaţi şi învinşi, care simţiţi că viaţa voastră e un eşec total, aţi făcut atâtea lucruri greşite în viaţă, aţi încercat atât de mult să aveţi biruinţă şi niciodată n-aţi avut-o, aţi auzit mesaje puternice despre biruinţă, iar efectul lor pare să ţină foarte puţin. Vreau să vă spun că Domnul Isus nu a renunţat la voi. Nu-mi pasă cât de frânţi sunteţi, ca trestia, nu-mi pasă dacă flacăra s-a stins din viaţa voastră şi acum iese doar fum. Un muc din care iese fum e mai rău decât unul din care nu iese fum. Un muc care nu a fost niciodată aprins. Fumul e foarte incomod. Domnul spune că şi dacă sunteţi aşa, El vă va aprinde să fiţi o flacără. El poate readuce focul lui Dumnezeu în viaţa voastră. Sper să auziţi asta. Acesta este un cuvânt din partea Domnului pentru voi. Că El va reface trestia frântă şi va aprinde acel muc să fie din nou o flacără. Domnul poate să facă asta.

Şi v-aş întreba din nou aceeaşi întrebare, pe care le-a pus-o celor orbi: „Credeţi că pot face asta pentru voi? Credeţi că, deşi viaţa voastră e atât de învinsă şi un eşec, în ochii voştri şi ai oamenilor, probabil un mai mare eşec în ochii voştri, fiindcă voi ştiţi toate păcatele secrete din viaţa voastră, pe care alţi oameni nu le ştiu... ” Domnul spune: „Eu vă pot conduce către o viaţă glorioasă şi sfântă.”

Aceasta a fost experienţa mea acum 40 de ani. Deşi eram creştin, eram complet învins. Nu aveam părtăşie. Nu făceam parte dintr-o biserică vie. Nu aveam un tată spiritual. Nu aveam un exemplu evlavios pe care să-l pot urma. N-am avut pe nimeni care să-mi explice Noul Legământ, şi să-mi spună că pot avea o viaţă de biruinţă. Eram complet învins. Un creştin născut din nou total decăzut. La adâncimea înfrângerii mele şi când eram la pământ, ştiţi ce a făcut Domnul? Vă spun care era cel mai potrivit lucru, pe care Dumnezeu l-ar fi putut face în acel moment, când eram la pământ, când eram atât de ipocrit, predicând lucruri care nu erau adevărate în viaţa mea. El ar fi trebuit să mă trimită în iad. Dar nu a făcut asta. Şi să vă mai spun ceva. Dacă m-ar fi iertat pe deplin, asta ar fi fost mai mult decât îndeajuns, dar El a făcut mai mult decât asta. Nu numai că m-a iertat pe deplin, El m-a umplut cu Duhul Sfânt. Asta m-a învăţat că Dumnezeu nu dă plinătatea Duhului Sfânt celor care merită, sau celor care o câştigă după mulţi ani de post şi rugăciune. El o dă celor care au nevoie de ea în mod disperat. Cu siguranţă nu am meritat şi nici nu am petrecut mulţi ani postind şi rugându-mă, dar am avut nevoie disperată de puterea Duhului Sfânt cu desăvârşire. Cu siguranţă, am avut nevoie de puterea Duhului Sfânt.

Şi am învăţat că Dumnezeu Se întâlneşte cu oamenii, atunci când ei îşi văd nevoia. Când aceştia nu se uită la alţii şi îi judecă, când nu încearcă să câştige plinătatea Duhului, dar spun: „Doamne, am nevoie. Dacă e cineva pe pământ care are nevoie de ea, eu sunt acela. Am nevoie să fiu umplut cu Duhul Sfânt.”

Să ilustrez cu ajutorul unui exemplu uman. Să presupunem că lucrezi într-o companie, şi ai făcut multe lucruri greşite, ai stricat unele dintre maşinăriile lor, le-ai distrus, şi probabil vor trebui să cheltuiască mulţi bani, ca să le repare, fiindcă ai distrus unele dintre ele, iar ei încă nu te-au concediat. Ar trebui să fii recunoscător pentru asta. Şi, într-o zi, din greşeală distrugi una dintre cele mai scumpe maşinării, care e foarte scumpă. Iar acum eşti sigur că te vor concedia, fără îndoială. Fiindcă ai făcut atâtea greşeli. Şi primeşti un telefon de la directorul general, care te cheamă să vii la el. Tu ştii ce va spune el. Nu numai că vei fi concediat, dar va trebui să plăteşti o amendă mare, sau probabil va trebui să mergi la închisoare, dacă nu poţi plăti amenda. Dar mergi la el şi primeşti surpriza vieţii tale, când el spune: „E în regulă, te iert pentru ce ai făcut, şi nu numai asta, vreau să te fac director adjunct al acestei companii.” Vei crede că glumeşte. Dar el spune că nu glumeşte şi că îţi va mări şi salariul. Nicio companie din lume nu va face asta, dar exact asta a făcut Dumnezeu pentru mine. Şi exact asta a făcut Dumnezeu pentru foarte mulţi oameni din lume. El poate face asta şi pentru tine.

Vă spun asta ca o încurajare, vouă care sunteţi trestii frânte, mucuri care fumegă. Eu am fost mai frânt decât voi toţi. Focul dispăruse din viaţa mea cu mult timp înainte, eram un creştin total decăzut şi învins acum 40 de ani. Dumnezeu S-a întâlnit cu mine, m-a umplut cu Duhul Sfânt, şi mi-a schimbat viaţa. El poate face asta pentru tine. Şi niciodată n-a mai fost ca înainte. Odată ce Dumnezeu Se atinge de tine şi te umple cu Duhul Sfânt, realizezi că ai primit ce nu meriţi. Ştii care e un alt rezultat al acestui fapt? Că acum, niciodată nu pot să privesc de sus alte trestii frânte.

Am văzut multe trestii frânte în ultimii 37 de ani, pe măsură ce am plantat biserici în diferite locuri. Dar Dumnezeu mi-e martor, că niciodată nu le-am dispreţuit pe vreuna din ele, niciodată nu le-am privit de sus, ca şi cum mi-ar fi inferioare. Am văzut fitile fumegânde, al căror foc se stinsese cu mulţi ani înainte. Nu le dispreţuiesc, fiindcă ştiu ce fitil fumegând am fost eu, şi ce trestie frântă am fost eu. Iar Dumnezeu a făcut asta pentru mine, aşa că am speranţă pentru fiecare creştin decăzut din lume. Am speranţă pentru cel mai rău păcătos din lume. Fiindcă ştiu ce a făcut Dumnezeu pentru mine. Pot înţelege puţin din ce a spus Pavel, când a spus: „'Hristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.” Înţelegi asta? Acesta este mesajul evangheliei.

Şi spune că El nu va renunţa „până va face să biruiască judecata”. (v. 20) El nu va renunţa, nu Se va descuraja, până ce nu ne va duce la biruinţă. „Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.” Sper că tu te încrezi în acest Salvator, care te poate conduce la această viaţă minunată. Aceasta este învăţătura Domnului Isus. Şi asta trebuie să experimentăm şi să proclamăm oriunde mergem.

V. 22 - „Atunci, I-au adus un îndrăcit orb şi mut.” E uimitor! Sunt cazuri în care un demon posedă o persoană şi aceasta devine oarbă, şi pe deasupra devine şi mută. Aşa ceva e foarte rar. Să întâlneşti pe cineva care e atât orb, cât şi mut e foarte rar. Eu n-am văzut niciodată în viaţa mea, pe cineva care să fie atât orb cât şi mut. Am văzut orbi şi am văzut muţi, dar să fii şi orb şi mut e ceva atât de rar. Aici avem un om care e atât orb, cât şi mut, şi aceasta din cauza unui demon. Domnul Isus a vindecat omul, El a scos demonul afară cu un cuvânt, iar ochii omului au fost deschişi, el putea să vadă. Şi putea să vorbească. Iar mulţimile au spus: „Uau! Acesta trebuie să fie Fiul lui David. Acesta trebuie să fie Mesia. Priviţi ce-a făcut. Noi n-am mai văzut aşa ceva în vieţile noastre.” Însă fariseii au fost geloşi.

Sunt mulţi predicatori care vor toată admiraţia oamenilor pentru ei înşişi. Nu suportă să vadă pe altcineva că îi atrage pe oameni spre o evanghelie mai bună, prin care aceştia să se întoarcă de la evanghelia inferioară, pe care ei le-au prezentat-o, spre ceva mai înalt. Aşa că apare gelozia. Iar gelozia îi face să-i judece pe alţii. Nu fi deranjat dacă oamenii te fac obiectul geloziei lor, şi dacă îţi strigă nume urâte. Te-a numit cineva „prinţul dracilor”? Pe Domnul Isus L-au numit aşa. Aşa spune aici, că atunci când Isus a făcut acest lucru bun, pe care l-au apreciat aşa de mulţi oameni, liderii religioşi au spus că El a lucrat cu puterea diavolului, şi că complotează cu domnul dracilor; e mână în mână cu Satan, şi aşa a putut să facă ce a făcut. Domnul Isus nu S-a supărat pe ei. Ei erau orbi.

Cum poţi să te mânii pe un orb? Dacă tu ai vedere, iar altcineva e orb, şi tu spui că acest perete e alb, iar el spune că e negru, fiindcă e orb, cum te poţi certa cu el? Cum poţi convinge un om orb că un perete e alb? Ai fi prost dacă te-ai enerva pe el, spunând că e nebun. Nu e nebun, e orb. De aceea Domnul Isus nu S-a supărat pe ei, când L-au numit domnul dracilor, fiindcă ei erau orbi. El era Fiul lui Dumnezeu. Era alb pur. Dar ei L-au numit negru murdar. Ce faci când un om orb spune că ceva e negru murdar, când e absolut alb pur? De exemplu, un orb nu a văzut niciodată zăpadă. El se poate gândi la zăpadă, o poate atinge şi îşi poate imagina că e neagră. Dar ştim că nu e neagră.

Aşadar, Domnul Isus nu S-a supărat pe ei. E o nebunie să te superi pe cineva care te insultă. Iar apoi Domnul Isus, într-un mod foarte raţional şi calm, a spus: „Ascultaţi, voi credeţi că Eu scot demonii cu puterea lui Satan? Cum se poate întâmpla asta? Poate o împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi să dăinuie? Sau o casă dezbinată împotriva ei însăşi?” Nu va dăinui, ci va cădea. „Dacă Satana scoate pe Satana, este dezbinat; Deci cum poate dăinui împărăţia lui?”

Satan nu e aşa de prost. Creştinii se luptă unii cu alţii, dar demonii nu fac asta. Asta e ceva ce poţi învăţa de la demoni. Nu vă luptaţi unii împotriva altora, atunci când luptaţi pentru aceeaşi cauză. Demonii luptă pentru o cauză: pentru slava lui Satan. Şi sunt uniţi. Creştinii ar trebui să lupte pentru slava lui Dumnezeu, dar ei se luptă unii cu alţii. O împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi nu poate dăinui. O casă dezbinată împotriva ei însăşi va cădea. Soţii şi soţiile care se ceartă unii cu alţii, trebuie să audă acest cuvânt: „O casă dezbinată împotriva ei însăşi nu va dăinui.” Copiii voştri vor suferi. Nu fiţi nebuni, învăţaţi de la demoni, să nu vă luptaţi unul cu altul, şi să nu vă alungaţi unul pe altul. Apoi, a continuat să spună: „Dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine-i scot?” „Unii dintre fiii voştri scot demoni.” „Ei vor fi judecătorii voştri.”

Nu ştiu exact detaliile despre ce se întâmpla acolo, aşa că nu pot vorbi despre lucrurile care nu sunt scrise în Scriptură. Nu am o explicaţie. Dar El a spus, în v. 28: „Dacă Eu scot dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.” În evanghelia lui Luca, în acelaşi pasaj, El a spus: „Dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu,” acesta e lucrul pe care l-a scos în evidenţă, „Dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns până la voi.” Aici scrie: „Dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu.” Atunci când uneşti aceste două versete, descoperi că degetul lui Dumnezeu e Duhul lui Dumnezeu. Şi, aşa cum Dumnezeu a scris cele 10 porunci cu degetul Lui pe table de piatră şi i le-a dat lui Moise, astăzi, El scrie cu degetul Lui - Duhul lui Dumnezeu - în inimile noastre, aceleaşi legi - Noul Legământ. E minunat să vezi, când compari un verset cu un altul, că degetul lui Dumnezeu e Duhul lui Dumnezeu. Duhul Sfânt e Persoana prin care Dumnezeu scrie legile Lui în inimile noastre, ca noi să le păzim.

Apoi, El spune: „Cum poate cineva să intre în casa celui tare şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casă.” Dacă Satan n-a fost învins, cum poţi intra în posesia lucrurilor pe care ţi le-a luat? Să presupunem că diavolul te-a jefuit de multe lucruri în viaţa ta. Şi chiar a făcut asta, el i-a jefuit pe toţi creştinii. Cum poţi recupera aceste lucruri, dacă Satan nu e legat? De aceea oamenii nu puteau să-l biruiască pe Satan în Vechiul Legământ. În Noul Legământ, noi ştim că Satan a fost învins pe cruce. Aşadar, putem lua înapoi toate lucrurile de care ne-a jefuit. Satan nu mai are autoritate asupra noastră. El a fost învins pe cruce. Apoi, El vorbeşte despre păcatul lor: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu strânge cu Mine risipeşte. De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.” „Să nu vorbiţi împotriva Duhului Sfânt.” „Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.”

Lucrul pe care vreau să-l observaţi aici este că atunci când L-au insultat, numindu-L domnul dracilor, El i-a iertat. Aceasta e diferenţa dintre Domnul Isus şi prorocii Vechiului Testament. Cineva l-a insultat pe Moise - Miriam s-a umplut de lepră. Cineva l-a insultat pe Elisei - au fost omorâţi de urşi. Dar Domnul Isus a dat iertare şi aşa trăieşte un slujitor al Noului Legământ.



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 199
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni