2 - Depresia spirituală în Psalmi
Autor: John Piper  |  Album: Psalmii - Gândind și simțind cu Dumnezeu  |  Tematica: Depresie
Resursa adaugata de Mada_O in 28/07/2017
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot
Sursa originala: http://www.desiringgod.org/
Referințe

    O Tată, aș dori să fim complet absorbiți în acest psalm nu pentru că este un loc fericit de a fi ci pentru a învăța cum este să fii într-un loc nefericit. De acest lucru avem nevoie, și acest psalmist îl arată așa de bine. El exprimă așa de bine starea lui groaznică. Aș dori ca Tu să înveți poporul Tău cum este cu adevărat să fii căzut la pământ, cum este cu adevărat să gemi în înteriorul sufletului, ce înseamnă să fii mâhnit cu adevărat, ce înseamnă cu adevărat, a avea "valuri ce trec peste mine"; iar psalmii, acest psalm în particular, este foarte potrivit pentru a ne ajuta. Dă-ne șansa să aflăm cum să simțim și cum să gândim cu Tine în psalmi. Domnului Isus Hristos mă rog, Amin.

 

    Una din cele mai proeminente condiții emotionale întâlnite în psalmi ar putea fi numită "Depresia Spirituală" Am luat aceste cuvinte din cartea lui Martin Lloyd Jones, el a scris o întreagă carte pe baza acestui psalm 42, numită "Depresia Spirituală" Este o carte bună, v-o recomand să o luați și să o citiți. Psalmul se încheie asfel: "Pentru ce te mâhnești suflete și gemi înăuntrul meu?" Psalmul are însă un titlu, care spune așa: "Către mai marele cântăreților, o cântare (maskil) a fiilor lui Core. " Acest titlu este o privire generală asupra predicii de săptămâna trecută, indiferent că credeți sau nu. Arată două puncte:
    Numărul 1: Fii lui Core erau un subgrup de preoți însărcinați cu slujba de cântare. Îi puteți vedea cum slujesc în 2 Cronici 20:19 astfel: "...fii coreiților s-au sculat și au lăudat cu glas tare și puternic pe Domnul Dumnezeul lui Israel." Această echipă era însărcinată să cânte. Cu alte cuvinte, fii lui Core erau cei ce conduceau slujba de laudă prin cântare. Primul lucru pe care îl auzim în acest psalm este că psalmul a fost cîntat. A fost cântat, și acest lucru a fost pe jumătate amintit săptămâna trecută, și anume că psalmii sunt făcuți să fie cântați.
    Numărul 2: cuvântul "maskil". Unul din motivele pentru care acest cuvânt este introdus în engleză, cu toate că nu este un cuvânt englezesc, este pentru că nimeni nu știe ce înseamnă el în evreiește, așa că a fost doar transcris așa cum era. Traducătorii Bibliei doar bănuiesc ce înseamnă. Cuvântul provine dintr-un verb care înseamnă a instrui, sau a ajuta în a deveni înțelept. Așa că "maskil" este probabil un poem pentru instruire, și aceasta se potrivește cu predica de săptămâna trecută. Să folosim deci acest înțeles. Totuși, nu suntem siguri. S-ar putea să însemne un poem construit cu înțelepciune, nu unul care doar instruieste, ci este construit cu înțelepciune, asa că, dacă citiți comentariile, ele vă dau diferite posibile înțelesuri, de aceea cuvântul nu este tradus, este lăsat "maskil", pentru că nu suntem chiar siguri ce înseamnă.

    Dar cele două lucruri învățate săptămâna trecută au fost că unii psalmi sunt poezii sau cântece, cu scopul de a fi cântați, iar alți psalmi sunt pentru învățătură. "Binecuvântat este omul care cugetă la Legea Domnului zi și noapte..." Așa că țelul nostru în această serie de predici este ca noi să simțim (prin cântec, poezie) și să gândim (să învățăm) cu Dumnezeu prin acești psalmi. Astfel, suntem în a doua săptămână în efortul nostru, de a atinge acest țel. Psalmul 42: Iată ce îmi doresc să fac: aș vrea să vă fac o scurtă prezentare generală a acestui psalm și apoi să abordăm șase moduri în care acest om evlavios, mâhnit și care geme în interiorul lui, șase moduri în care el răspunde nenorocirii sale, cu speranța că veți asimila un mod de simțire și de gândire, ca atunci când următorul val vine peste viața voastră, sau acel val care v-a dus în adânc îl veți putea aborda mai aproape de felul în care psalmistul îl abordează, decât de felul în care lumea îl face. Aceasta îmi doresc să se întâmple. Cred că dacă "trăim" în psalmi, vom asimila sentimente intuitive, referitor la suferință, sau referitor la dificultate. Psalmiștii sunt deosebit de sinceri când spun despre durerea lor, și atunci ei spun lucruri care, în mod bizar, sunt pline de speranță, chiar dacă ei par a exprima o situație disperată, este foarte ciudat. Psalmii sunt neobișnuiți, pentru că este un lucru neobișnuit să trăiești sub dragostea suverană a lui Dumnezeu, ca persoană răscumpărată. Așa că, să terminăm această prezentare generală și apoi să abordăm aceste moduri practice prin care putem să răspundem la fel ca și psalmistul.

    Trei elemente în aceasă prezentare. Din punct de vedere extern, circumstanțele sale sunt apăsătoare. În versetul 3: "...când mi se zice fără încetare, unde este Dumnezeul Tău?" El este batjocorit. Versetul 10, același lucru, doar că el descrie efectul ca al unei răni de moarte: "Parcă mi se sfărâmă oasele cu sabia, când mă batjocoresc vrășmașii mei, și-mi zic neîncetat: Unde este Dumnezeul Tău?" Nu numai că este greu de îndurat să fii batjocorit, când cineva îți spune: "Da, unde este Dumnezeul Tău?" dar, în mod evident, când cineva spune acest lucru, se înțelege că apari ca și cum ai fost abandonat. Dușmanii nu ar veni să spună unuia căruia probabil totul îi merge bine: "Da, unde este Dumnezeul Tău acum?" Ceva rău s-a întâmplat și acum dușmanii lui îl batjocoresc. Așa că el a primit necazul iar peste necaz a venit și batjocura. Aceasta este situația externă a acestui om.

    În al doilea rând, condiția emoțională internă a acestui psalmist, el este în depresie și geme înlăuntrul lui, iar versetele 5 și 11 spun acest lucru de două ori: "Pentru ce te mâhnești suflete și gemi înăuntrul meu?" Versetul 3: "Cu lacrimi mă hrănesc zi și noapte.." Acest om este așa de apăsat, încât este tot timpul gata să plângă. Ai fost tu vreodată in așa situație? Poți să înțelegi bine dacă ai fost așa, poți deveni așa de stresat, fără somn, așa de epuizat, că e suficient să te lovești la un deget și vei izbucni într-un lac de lacrimi; doar să-ți lovești capul de ușa unui dulăpior din bucătărie și te vei prăbuși complet. Aici vorbesc despre bărbați, nu doar despre femei, să nu creadă cineva că acest lucru se întâmplă doar femeilor. Nu, acest om a fost un bărbat, și mie mi s-a întâmplat la fel. Poți să fii așa de abătut, încât ești gata să izbucnești în lacrimi în orice moment. Astfel se pare că psalmistul a fost. El spune, versetul 7, citiți sfârșitul versetului 7, se simțea ca și cum s-ar înneca: "..toate talazurile și valurile Tale trec peste mine." Este ca și cum el ar ajunge la mal, când un alt talaz mare vine peste el și îl scufundă din nou. Acesta este cel de-al doilea element. Așadar el are această situație externă și de asemenea, are depresia sa internă, mâhnire și lacrimi, simțământul că se înneacă.

    În al treilea rând: el se luptă pentru speranță. El se luptă în mod serios pentru speranță. Versetul 5: "Pentru ce te mâhnești suflete, și gemi înăuntrul meu? Nădăjduiește în Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda". Ce înseamnă acest lucru? Acum nu cânt. Nu sunt în stare să cânt. Dar vreau să ajung în starea aceea să pot să cânt din nou. "Îl voi lăuda din nou pe El, ajutorul meu, Salvarea mea și Dumnezeul meu." Versetul 11: "Pentru ce te mâhnești suflete, și gemi inăuntrul meu?" "Nădăjduiește in Dumnezeu, căci iarăși Îl voi lăuda; El este mântuirea mea și Dumnezeul meu". Acest fel de vorbire este foarte ciudat. El nu poate să cânte, dar își spune sufletului: "Îl vei lăuda... din nou... cu siguranță, așa că: "Încearcă acum!" dar nu merge, pentru că psalmul s-a sfârșit.

    Nu pot să vă spun cât de prețios este acest psalm pentru mine. În primii ani după 1980, când eram nou aici, această clădire nu exista pe atunci, nici cealaltă clădire nu exista, doar o mică parte de clădire în mijloc, aceasta era biserica, sanctuarul, și veneam pe jos la biserică, de foarte multe ori veneam pe jos la biserică prin acest cartier, și eram așa de descurajat. Nu știu de ce, poate că era criza de la mijlocul vieții, sau poate că erau anumite lucruri de la începutul slujirii mele, dar, în mod regulat, eram mâhnit. Acest psalm a fost salvarea mea. De câte sute și sute de ori, mergând între strada Elliot unde locuisem, și aici, la biserică, îmi spuneam: "Pentru ce te mâhnești suflete, ești pastor, de ce ești așa de neliniștit?" Am învățat acest cuvânt "neliniștit", "De ce ești așa de neliniștit? Ai speranță in Dumnezeu, Piper, tu ai o slujire de făcut, ai speranță în Dumnezeu căci din nou Îl vei lăuda. Se va întâmpla în acest sfârșit de săptămână." Mi-ar plăcea să vă istorisesc despre credincioșia lui Dumnezeu în toți acești ani, de aceea iubesc așa de mult acest psalm. Sper că și voi veți trăi așa ori de câte ori veți fi într-o situație așa de grea...

    A avut un sfârșit fericit? Nu, nu a avut un sfârșit fericit. De fapt răspunsul la această întrebare este complicat, așa cum cele mai multe lucruri în viață sunt complicate. Credința acestui om este deosebit de valoroasă, nu-i așa? El nu se va lăsa de Dumnezeu, cu toate că el nu este unde ar vrea să fie, iar psalmul se încheie aici. Probabil că veți gândi, aceasta este Biblia, un început greu, dar un sfârșit fericit. Dar nu se întâmplă așa în acest psalm și nu se întâmplă așa în mai mulți psalmi; pentru că nu era încă eliberat, el a încheiat acest psalm, așa cum era, acoperit de valuri pentru că nu era încă eliberat: "Pentru ce te mâhnești...." și, imediat, psalmul se încheie. Așa că noi îl vedem pe psalmist continuând a se ține de Dumnezeu, dar nefiind încă în stare să-L laude așa cum își dorește. Așa că presupun că acest psalm a fost pus in Biblie prin planul lui Dumnezeu, pentru a ne învăța și a ne ajuta, să gândim în felul lui Dumnezeu, să simțim în felul lui Dumnezeu atunci când suntem în necaz. Psalmi ca acesta se află în Biblie pentru ca să poți "să mergi" și "să trăiești" în ei, să simți, să gândești și să înveți felul acesta de trăire, ca atunci când valurile vin peste viața ta, va fi asemănător acestui psalm, și nu va fi așa cum vorbeam în dimineața aceasta, cu un grup de persoane pe stradă, nu mi-a venit să cred câte cuvinte urâte poți asambla într-o frază, devine chiar un dialect. Acesta este un alt mod de a trata situația dificilă.

    Acum, să vedem cum se descurcă psalmistul. Șase moduri de a răspunde acestui fel de situație. Deci, am  văzut care este situația, din punct de vedere extern, intern, cum se luptă să vedem acum, prin șase răspunsuri, cum psalmistul se luptă, și am să vi le prezint nu în ordinea în care sunt ele arătate în psalm, ci în felul în care cred că vor veni in viață. Aceasta este doar părerea mea despre cum ele ar putea să vină în viață.

    Numărul 1. El răspunde situației sale întrebând: "De ce?" Versetul 9: "De aceea zic lui Dumnezeu, Stânca mea: Pentru ce mă uiți? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrășmașului meu?" Aceasta este o declarație exagerată, de fapt este mai puțin aici, dar să nu credeți că o voi diminua; totuși, o voi numi o declarație exagerată. El știe că Dumnezeu nu L-a uitat, și motivul pentru care știu aceasta, este versetul 8: "Ziua Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea cântam laudele Lui..." Totuși el spune: "...Pentru ce mă uiți?" Ce vrea el să spună prin: "...Pentru ce mă uiți?" Când în mintea lui el știe că Dumnezeu nu l-a uitat? De ce spune el așa? El spune așa pentru că este ceea ce simte. "Adică, dacă Tu ești Dumnezeu și ești de partea mea, te rog să reduci la tăcere pe acești dușmani ai mei. Nu îi lăsa să continue a mă batjocori, în felul acesta ei îmi distrug viața, nu mai pot suporta acest lucru. Se pare că ai plecat în vacanță." Aceasta este ceea ce el simte și toți cunosc acest sentiment, dar puțini sunt destul de sinceri ca să admită acest lucru. Cu toate acestea, Dumnezeu nu l-a uitat și el o știe. Ce putem învăța de aici? Este o lecție de o mare importanță, trebuie să prindem înțelesul ei. Dacă îți pasă de cei în durere, ai nevoie să știi această lecție.

    În 1985, am predicat o serie de mesaje despre Iov. Aceia dintre voi care ați fost prezenți, nu prea mulți, dar câțiva din conducere vă veți reaminti un vers, o expresie care ne-a impresionat puternic. Cred că a fost în al doilea mesaj, și a rămas pentru mai mulți ani. Nu am mai auzit-o pentru un timp, dar dacă aș spune-o în timpul întrunirii conducerii, ar fi vreo zece care ar recunoaște-o. Și expresia este: "Cuvinte în vânt." De unde vine această expresie? Vine din Iov 6:26, ascultați cuvântul acesta din Iov 6:26. Vă reamintiți de Iov, fiind înconjurat de cei trei prieteni ai săi, era greu lovit în mod verbal de aceștia, ei spunând tot felul de lucruri despre el, complet nefolositoare, despre situația și suferința lui, iar el le răspunde în felul următor: El spune: "Vreți să mă mustrați pentru tot ce am zis și să nu vedeți decât vânt în cuvintele unui deznădăjduit?" Care este înțelesul acestui lucru? Înseamnă: "Vă rog nu căutați toate greșelile din limbajul meu atunci când sunt în durere." Dacă spun: "Dumnezeul meu, pentru ce mă uiți?", nu-mi predicați că Dumnezeu nu-și uită niciodată pe cei ai Săi, faceți-o mai târziu. Nu căutați greșelile din limbajul meu, sunt "Cuvinte în vânt" care vor dispare. Va fi suficient timp pentru voi să vedeți viața mea, că îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu, și că voi rămâne cu El orice s-ar întâmpla... Cred că aceasta este esența. Așa că dacă vă pasă de oameni și dacă aveți o teologie robustă despre suferință, așa cum cred că avem aici, și dacă cineva spune ceva neadecvat din punct de vedere teologic, fiți îngăduitori! Ce s-a spus va dispărea. O lună mai târziu, își vor aminti de acele momente oribile, și vor gândi: "Ce bine că Dumnezeu nu mi-a luat viața." Și Dumnezeu nu a făcut-o, n-ar trebui s-o faceți nici voi.

    Așa că psalmistul L-a întrebat pe Dumnezeu: "De ce?" Nu este o întrebare rea, este o întrebare bună. Există răspunsuri, nu toate răspunsurile care le vrem noi, dar există câteva răspunsuri cum să tratăm greutățile noastre, câteva remedii minunate, biblice, dar nu toate detaliile care le-am dori.

    Numărul 2: În mijlocul descurajării sale, el afirmă dragostea suverană a lui Dumnezeu față de el. Dragoste suverană, dragoste suverană, în mijlocul descurajării sale, el declară, și aceasta este foarte important de făcut, chiar dacă nu simți aproape deloc, el afirmă dragostea suverană, deplină a lui Dumnezeu față de el. Versetul 8: "Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea, cântam laudele Lui și înălțam o rugăciune Dumnezeului vieții mele." În verseteel 5 și 11, el Îl numește pe Dumnezeu: "..mântuirea mea și Dumnezeul meu." și apoi el spune ceva extraordinar despre suveranitate, care este dragoste. Ce este cu această suveranitate? În toată această situație oribilă în care se află, oricare ar fi fost ea, dușmanii lui batjocorindu-l, Dumnezeu este Cel care conduce. Unde spune el aceasta? El o spune în versetul 7 când zice: "..toate talazurile și valurile Tale trec peste mine." Nu talazurile diavolului și valurile diavolului, nici talazurile dușmanilor mei, nici valurile dușmanilor mei, talazurile Tale, Doamne, talazurile și valurile Tale trec peste mine. Eu știu că Tu conduci lumea, eu știu că ai putea termina cu acești dușmani cu un singur cuvânt, Tu poți să-mi ridici sufletul într-o clipită. Totuși, ai motivele Tale să trimiți chiar acum valuri peste viața mea. Este confirmat peste tot în Biblie că Tu trebuie să vorbești așa. Psalmistul a înțeles aceasta corect. Cu alte cuvinte, prin tot ceea ce trece, batjocuri, nedreptăți, situații descurajante, diferite valuri, el nu lasă să-i scape din mână marile adevăruri ale lui Dumnezeu.

    Atât de mulți dintre voi, atât de mulți dintre voi, sunteți înaintea mea în această privință, pentru că ați suferit mult mai mult. Ați suferit pierderi, boale și greutăți dincolo de tot ceea ce eu am gustat până acum, și totuși nu v-ați clătinat; îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru voi. Cu cât mai adânc trebuie să înțelegem acest lucru, ceea ce mulți dintre voi mi-ați demonstrat și nu aș spune-o în situația voastră acum, mi-o veți spune voi când veți fi afară din situația voastră, nu aș fi putut supraviețui dacă nu ar fi fost pentru puternic Dumnezeu suveran, asemenea unei stânci sub picioarele mele, care guvernează toate lucrurile, și mă iubește în și prin ele. Este ca și analogia pe care vă place s-o folosiți pe aici: este ca și balastul în barca voastră mică, în timp ce valurile lovesc în voi. Voi știți la ce folosește balastul. Dacă nu ai o anumită cantitate de greutate pe fundul bărcii tale, doar o mică schimbare de direcție în val, și vei lua așa de multă apă, că deja te scufunzi, dar dacă ai puțin balast, chiar dacă lovește tare, greutatea te ajută să ții direcția, și acesta este modul în care învățătura cu greutate despre suveranitatea dragostei lui Dumnezeu lucrează. Așa că mă rog ca Dumnezeu să vă prelucreze adânc în minte și în inimă, să gândiți și să simțiti prin psalmi.

    Numărul 3: El cântă Domnului în timpul nopții, rugându-se pentru viața lui. Acest om este foarte ciudat, el este așa de neobișnuit, trebuie să mă asemăn mai mult lui, în durerea mea. Versetul 8: "Ziua Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea.." observați aceste cuvinte: "...iar noaptea cântam laudele Lui și înălțam o rugăciune Dumnezeului vieții mele". Care este înțelesul aici? Este că, târziu în noapte, cu lacrimi curgându-i pe obraz, el cântă o rugăciune lui Dumnezeu pentru viața lui. "Ai viața mea? Nu este nici un alt loc unde aș putea cere ajutor." "Vin la Tine", spune psalmistul și el cântă aceste cuvinte.. Ați făcut așa vreodată? Trebuie să avem o vastă "imnologie" sau "muzicologie", sau oricum ar fi numită în zilele noastre, cu scopul de a avea o colecție de cântări care potrivesc atât în cele mai bune zile, cât și în cele mai rele zile de colaps, ca să ai o cântare potrivită oricând. Și găsiți aceste cântări prin toți psalmii.

    Sunt mândru de o cântare care am cânta-o aici; dacă unul dintre voi ar trece printr-o criză, aici în biserica Betleem, probabil că ar începe să cânte: "E bine cu sufletul meu" simte că a luat tonul corect.... sau când amărăciunea se intensifică este ca și "valurile mi-au cuprins sufletul". Aici sunt câteva exemple: Isaac Watts, a scris următoarele versuri, el este creștin, este din perioada de după Calvar:
    Pentru cât timp Tu îți vei ascunde fața Ta? Dumnezeul meu, cât va mai dura?
    Oare când voi simți acele raze divine, care îmi alungă lacrimile?
    Pentru cât timp sufletul meu sărac și muncitor să lupte și să trudească degeaba?
    Când cuvântul Tău poate controla toți dușmanii mei și poate ușura durerea mea aprinsă.
    Issac Watts a scris acest poem să fie cântat. Ascultați încă unul din colecția de psalmi publicată în 1912, cred că este bazat pe psalmul 13:
    Pentru cât timp mă vei uita, o Doamne, Dumnezeul îndurării?
    Pentru cât timp voi fi înconjurat de temeri, în timp ce întunerecul acoperă fața Ta?
    Pentru cât timp necazurile mă vor istovi, și-mi vor schimba ziua în noapte?
    Pentru cât timp dușmanii mă vor asupri și vor triumfa în puterea lor?
    O Doamne Dumnezeul meu, privește-mă și ascultă strigătele mele aprinse,
    Ca nu cumva somnul morții să mă cuprindă; Luminează Tu ochii mei,
    Ca dușmanul care mă insultă, să nu se mândrească în succesul lui,
    Și potrivnicii care triumfă, mîndri, să nu se bucure de necazul meu.
    Acest poem este o bună tânguire. Dar totuși va fi nevoie de o anumită măsură de putere emoțională ca să poți cânta atunci când ești zdrobit în totalitate. Nu este un cântec triumfător, să nu credeți că cuvântul "cântec" este echivalent cu "bucurie", "bucurie triumfătoare". Aceste cântece nu sunt triumfătoare. Acest om nu este triumfător, el ar vrea să fie triumfător. Acesta este mesajul psalmului: "Aș vrea să fiu triumfător din nou, dar nu sunt." El a primit un cântec ca să-l cânte atunci când nu este. și el îl cantă lui Dumnezeu.

    Numărul 4: El predică sufletului său. Acest lucru este unul din cele mai importante lecții in viață. Versetul 5: "Pentru ce te mâhnești suflete?", el vorbește sufletului său. "Pentru ce te mâhnești suflete și gemi înăuntrul meu?" "Nădăjduiește în Dumnezeu căci iarăși îl voi lăuda. El este mântuirea și Dumnezeul meu" Aceasta este o lecție deosebit de importantă de învățat. Să vă citesc un paragraf din cartea lui Martin Lloyd John. Când am citit acest paragraf cu ani în urmă, am realizat că trebuie să procedez așa, că trebuie să procedez așa, încă și mai mult. El a scris în felul următor: "Ai putut să înțelegi că cea mai mare parte din nefericirea ta în viață, este datorată faptului că tu te asculți pe tine, în loc să-ți vorbești ție? Analizează acele gânduri care îți vin dimineața când te trezești. Nu le-ai inventat tu, dar ele îți vorbesc ție, ele îți aduc în față problemele de ieri. Cineva vorbește. Cine vorbește? Tu însuți îți vorbești ție." În psalmul 42, comportamentul acestui om a fost următorul: în loc să lase "Eu"-ul său să-i vorbească, el începe să-și vorbească lui însuși. "Pentru ce te mâhnești suflete?" întreabă el. Sufletul său îl întristase, îl zdrobise. Așa că el ia poziție și spune: "Eu-le, oprește-te și ascultă! Am ceva să-ți spun!" Fă lucrul acesta!

    Am constatat că, lăsând la o parte faptul că sunt legat, foarte mult din ceea ce-mi spun mie, este foarte pesimistic. Îmi spun: "Am vești rele pentru tine." Și-mi imaginez "Eu"-ul meu rău spunându-mi: "Tu ar trebui să-mi dai vești bune." Dar eu am vești rele, și mă unesc cu vechiul meu "Eu" și am și mai multe vești rele; El, "Eu"-ul are vești rele, eu am vești rele și atunci nu este de mirare că devenim descurajați. Însă iată-ne acum de această parte a crucii, Isus a venit, cum îți vei predica ție acum? Tu-ți predici evanghelia ție însuți. Sună cam așa: Ascultă "Eu"-le (Piper), ascultă: dacă Dumnezeu este de partea ta, cine poate fi împotriva ta "Eu"-le? El care nu și-a cruțat propriul Fiu, dar l-a dat pentru tine, "Eu"-le, nu ne va da cu generozitate împreună cu El toate lucrurile? Cine te va acuza pe tine, alesul lui Dumnezeu? Este Dumnezeu cel care grațiază, "Eu"-le! Nu, Isus care a murit, și care, da, a înviat și care stă la dreapta lui Dumnezeu, mijlocește pentru tine "Eu"-le! Cine te poate separa, "Eu"-le, de dragostea lui Dumnezeu? Dacă exista vreun motiv pentru a memora psalmul 8, este de a te transforma în cel care își predică "Eu"-lui său. Să predici "Eu"-lui tău pentru că acele cuvinte, au "puterea dinamitei" pentru eliberarea din sute de circumstanțe. Așa că învață să predici "Eu"-lui tău, și dacă o vei face cu glas tare, imaginează-ți că ai una din acele perechi de căști care se dau prin aeropoarte.

    Numărul 5: Psalmistul își aduce aminte. Extrem de important, el iși amintește, îi vin în minte experiențe din trecut, Versetul 4: "Mi-aduc aminte, și-mi vărs tot focul inimii în mine, când mă gândesc cum mergeam...", aici este ceea ce iși reamintește. Își reamintește un serviciu de închinare: "...cum mergeam înconjurat de mulțime, și cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie și mulțumire ale unei mulțimi în sărbătoare." Ceea ce aș vrea să adaug aici este că mulți dintre voi, ați crescut în biserică, unii chiar în biserica aceasta, dar ați crescut cu o imagine foarte superficială asupra importanței lucrurilor care se petrec în acest moment, începând acum o oră și continuând. Semnificația închinării comune, ceea ce se întâmplă de la 5:30 la 7:00 în seara de sâmbătă... Ce este acest lucru? Este doar un lucru mic? Este un lucru lipsit de importanță? Este doar un lucru omenesc? Pentru acest psalmist, amintirile despre întâlnirile cu poporul lui Dumnezeu în Templu, erau pur și simplu puternice. Doar gândiți-vă la aceasta: dacă nimic mai mult nu s-ar întâmpla aici, acum, decât eu, adăugând informație creierului vostru, și nimic mai mult nu s-a întâmplat atunci când noi am cântat, decât întreținerea capacităților voastre estetice de a vă delecta în muzică, el nu ar fi făcut niciodată ceea ce a făcut aici. Ar fi doar nostalgie, nu-i așa? Adică, nostalgia este bună, doar că nu va ajuta. Nostalgia nu vă ajută atunci când valurile vin peste voi. Ați putea spune: "O, ne amintim de zilele din colegiu, am avut așa o perioadă bună..." Dar ce folos ar putea aduce aceste amintiri?

    Singurul motiv pentru care psalmistul ar merge înapoi în timp și ar spune: "Îmi reamintesc cum mergeam în fruntea mulțimii spre Casa lui Dumnezeu", este că Dumnezeu a fost real atunci, acolo. Și lucrul acesta ajută. Voi proceda așa, când zilele mi se apropie de sfârșit, dacă "Alzheimer"-ul meu nu va fi prea rău, Îmi voi aminti sute și sute de momente petrecute aici pe prima bancă, sau de primii zece ani care i-am petrecut aici, stând pe platforma din vechea sală de închinare, îmi voi reaminti acele momente când vocile voastre formau o cascadă de balsam, un balsam nemaipomenit, peste sufletul meu îndurerat. Îmi voi aminti momente când eram la masă; Îmi voi aminti momentele de har deosebit când eram la amvon. Îmi voi aminti supranaturalul din programele bisericii. Sper că voi nu veniți la aceste programe gândind că ar fi doar tradiție religioasă. Dumnezeu este aici. Oameni au trecut de la moarte la viață în această sală. În această sală, sfinți au fost întăriți și au deveni capabili să reziste atacurile diavolului. Dumnezeu primește laude aici, în această sală. Acesta este un transfer divino-omenesc care, nu doar acum, dar și peste zece ani, va lucra, mântuind sufletele voastre, păstrîndu-vă credința, așa că vă spun acestea cu scopul de a intensifica în inima voastră și a mea, importanța închinării în comun. Așa că, dacă ești doar un oaspete aici în această seară, și nu mergi niciodată la biserică, și doar s-a întâmplat să ajungi aici, gândește-te foarte atent la posibilitatea că, de fapt, tu pierzi ceva foarte, foarte important.

    În final, ultimul lucru: Psalmistul este însetat după Dumnezeu la fel cum un cerb dorește izvoarele de apă; versetele 1 și 2: "Cum dorește un cerb izvoarele de apă," "așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule." Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu. "Când mă voi duce și..." aici traducerea spune: "mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?". Cred că o traducere mai potrivită ar fi: "să văd fața lui Dumnezeu?" dar nu-mi voi concentra asupra acestui lucru acum, ci mă concentrez asupra cuvântului: "Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!" Și aici este încheierea: Psalmistul nu cere alinare în situația sa. Adică, în mijlocul nopții, cântând rugăciunea sa, care probabil s-a transformat in Psalmul 42, cu valuri venind asupra vieții sale, simțindu-se descurajat, cu sufletul în gemete, iar din exterior primind batjocuri, în loc să spună întâi: "Scoate-mă de aici", el spune: "Te doresc pe Tine," "Te doresc așa de tare, Te doresc așa cum un cerb dorește apă atunci când este însetat." Cred că acesta este scopul psalmilor. Care este unul din rezultatele care Dumnezeu îl dorește din cartea psalmilor? Este inima omenească detașată de siguranță, de bani, de confort, de faimă, de slujire, dar dependentă de Dumnezeu. Noi Te dorim așa cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa sufletul meu tânjește după Tine. Nu întâi scăpare de dușmanii mei, nici eliberare din depresia mea, din gemetele mele, nici de aceste valuri. Dacă trebuie să stau sub apă ca să Te cunosc, voi rămâne sub apă. Mă rog, o Dumnezeul meu, în aceste puține săptămâni pe care le avem împreună în psalmi, nu ai vrea să faci astfel de lucruri printre noi?

    Aș vrea să închei cu Isus din nou: "..când mă voi duce și mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?" Această întrebare nu a primit un răspuns satisfăcător in Vechiul Testament. Ca atunci când David s-a rugat, Dumnezeu a trebuit să se întoarcă cu spatele, pentru ca el să nu fie complet ars, incinerat. "Apoi Cuvântul a devenit trup și a locuit printre noi..și noi am văzut slava Lui.." Slava este a Aceluia pe care Tatăl l-a creat.

    Răspunsul este în Isus Hristos, apoi avem cele patru Evanghelii care ne arată viața Sa, pentru ca noi să vedem în viața și moartea Sa, frumusețea chipului Său, și acesta este chipul lui Dumnezeu.

 

    O Tată din ceruri, am o dorință sinceră pentru mine și pentru acest popor,  să ne asemănăm mai mult cu acest poet, care, în timpul nopții se lupta cu toată puterea Sa, să-și mențină speranța în Tine. Ajută-ne să fim buni luptători pentru speranță. Fă-ne să ne asemănăm cerbilor, să Te căutăm pe Tine mai mult decît toate celelalte lucruri. Doamne, ajută-ne să fim flămânzi și însetați după Tine. În Numele lui Isus, Amin.



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 590
  • Export PDF: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni