Cine după mântuire
La un rătăcit se duce?
E cum ai cere unui orb
Să arate munții de pe glob
Și pe ce cale să apuce
De la intersecția cu cruce.

Pentru frica cea de vrăbii,
Tu nu înceta să semeni.
Nici nu-ți pierde mântuirea
Când se-nfricoșează firea.
Nu avea frică de oameni!
Dumnezeu e pretutindeni!

Ci când sunt mai multe vrăbii,
Seamănă, nădăjduiește.
Iar când sunt mai mulți potrivnici,
Crede că-i poți face-amici.
Mai puternic stăruiește
Că Dumnezeu te întărește.

S-asculți sfatul celui vrednic
Și să-i împlinești povața.
Ca s-ajungi înțelepciunea
Dumnezeu face minunea.
Și să moștenești viața,
Că El îți ridică ceața.
Amin.
(Luni, 20 iulie 2020)