În freamătul acestei lumi,
Un ecou din depărtare,
Ce vine din depărtări și lumi,
Azi se simte tot mai tare.

În pașii fiecărui om,
În umbra fiecărei clădiri,
Chiar și în spatele celui mai mare pom,
Căci nimic pe pământ nu este nou.

Tot ce tu vezi azi, în trecut a mai fost,
Tehnologie de neînțeles,
Lucruri pe care nu-ți vine să le crezi,
Azi a ajuns un Babilon pe pământ.

Căruia omul i se închină,
Făcând idoli din orice,
Se închină și-i pupă,
Nu contează cui îi slujește.