Aș fi putut lucra mai mult
Pentru Hristos și pentru cer
Însă adesea am căzut
Și am zăcut sub mari poveri... .

Sub grele stânci de încercări
Pe al meu drum plin cu dureri,
Împuns de spini, de întristări
Am fost lipsit de mângâieri...

Bariere multe m-au oprit
Ca pentru Domnul să lucrez
Și către premiul meu râvnit
Spre ceruri să înaintez!

Capcane multe-n calea mea
Puse au fost ca eu să cad,
Să nu mai pot spre cer urca,
Și să pot trece sfântul vad.

-Aș fi putut lucra mai mult
Însă am fost lovit din greu...
Tu, Doamne, știi că aș fi vrut
Să Te slujesc cu drag, mereu!

Puțin, puțin eu am făcut
Pe când Tu, Domnul meu iubit,
Mie, unui drumeț căzut,
Totul prin Har mi-ai dăruit!

Acum târziu e pe Pământ,
Lucrarea mea s-a terminat,
M-aștepți în cer, pe plaiul sfânt,
În Paradisul minunat!

Iar sus, curând, în slava Ta,
De greu nu-mi voi mai aminti,
Regrete nu voi mai avea
Ci pentru veci Te voi slăvi!