Dragostea e comoara vie
Dăruită lumii în dar
Soare rupt din veșnicie
Cel mai sfânt izvor de har

Ea nu știe de mânie
Te înțelege chiar și în gând
Nu se umflă în mândrie
E smerită orișicând

Ea iubește în orice vreme
Ea e plină de cuvânt
Niciodată nu se teme
Dă curaj celui sfânt

Iartă fără de măsură
Cu ea nu poți să te cerți
Dacă o lovești cu ură
Tot ea cere să o ierți

Pot să vină chiar întruna
Valurile umbrei reci
Ea va fi întotdeauna
Tot aceeași pentru veci

Dragostea din veșnicie
Va fi pe veci mereu
Sfânt izvor de bunătate
Dragostea e Dumnezeu