Suferința Ta.

Mi-e capul plin de apă
De suferința mea
Dar știu că nu-i mai mare
Decât a fost a Ta

Eu n-am fost pus pe cruce
Cu sulița împuns
Și nici spinii din crâng
Fruntea nu mi-au străpuns

Nici palma nu mi-a fost
Străpunsă cu venin
De cuiul lung și rece
De neamul Tău hain

Mi-e capul plin de apă
De suferința grea
Dar pot să o alătur
De cea din Golgota?

Mi-e capul plin de apă
Ca-n jurul meu se strânge
Un laț de întuneric
De lacrime și sânge

Să-i plâng pe fii Tăi
Și pe-ale Tale fiice
Ce zac în neputinte,
Dă har, să se ridice

S-apropie neantul
Cu suflete pierdute
Și Duhul Tău iar plânge
Cu lacrimi nestiute

Dar suferința cruntă
Nu merita să stea
Cu veșnica splendoare
Și lângă slavă Ta

Dă-mi har să-Ți văd iubirea,
Iar lacrima din mine
Se va usca Isuse
În ceruri sus la Tine. Amin!