Din clipa în care prin haru-I bogat
cu Tatăl 
Golgota pe veci ne-a-mpăcat,
în tine şi-n mine fărâma de cer
e-aprinsă şi-eternă făclie,
spre cei care-aşteaptă
şi cheamă şi cer
prin Hristos Veşnicie.
Spre toţi cei ce-aleargă
şi vor, şi doresc,
mai grabnic să soarbă
din harul ceresc.
Și vasul cel slab, ajuns o ruină,
îl vor preschimbat
în potir de Lumină.

Priveşte...
Acolo pe Golgota sus,
pe crucea ocării străpuns e Isus...
Acolo e poarta veciei și cor îngeresc.
Acolo e scara ce duce
la Tatăl Ceresc.
Acolo-i Scăparea de vasul de lut
și noul măreț început.
De-acolo vecia îşi are hotar
și umbrele morţii de-acolo dispar.
Acolo stă scris cu Sânge curat
pe hârbul tău searbăd:
IERTAT DE PĂCAT!

Acolo pe viaţă,
pe minte,
pe eu,
Iubirea a scris pe Vecii: DUMNEZEU