Căutăm un loc ce-l vrem numi acasă,
Adesea nu pe drum ci pe cărări,
Dar nu-l găsim și sufletul oftează
Și ne-ancorăm speranța in frustrări.

Poate acest „acasă” ne strigă în tăcere,
Dar trecem peste el, apatici și grăbiți,
În suflet goi, căutând o mângâiere...
Căutați suntem; Dar vrem să fim găsiți?

Nici loc, nici om, nici cale nu-i făcută
Să nu poți s-o numești ca loc al tău.
Oprește, taci, ascultă șoapta cea tăcută
"Acasă" e acolo unde e Dumnezeu!