Când ne-opunem, plini de îndoială,
Când în orgoliu ne retragem auster
Dumnezeu, cu un deget sub bărbie,
Ridică a noastre fețe către cer.

Trăim cu toți o viață care eternă este,
Ființe infinite am fost creați să fim
De crezi sau nu, e-o viață după viață,
În care printr-o moarte cu toții ne trezim.

Moartea este tunelul ce din drum e parte
Către o adunare la care toți vom fi.
Acolo-i Adevărul si cumpăna cea dreaptă!
Nimeni la judecată nu va putea lipsi!

Nu te-amăgi amarnic crezând că Adevărul
E parte dintr-o frază sau un simplu cuvânt,
Deschide-ți acum inima, ochii și urechea
Nu abuza de harul lui Dumnezeu cel sfânt.