Drumuri și poteci înguste
Care duceți spre izvoare,
Și voi? Flori frumoase, colorate,
Când sunteți de drumeți călcate,

Parfumul din voi se simte?
Sunteți voi flori originale?
Sau doar frumos colorate.
Grădinarul vă udă mereu,

Să răspândiți parfumul sfânt
Celor ce în necazuri sunt.
De ce nu vă lăsați udate?
Când veniți la adunare.

De ce nu vă lăsați modelate?
Când Grădinarul vă vorbește.
De ce parfumul lumii vă atrage?
Cu mirosul lui fermecător.

Voi aici sunteți doar călători,
Rămâneți fii și fiice la Izvor;
În preajma Lui sunt multe flori.
Grădinarul cu drag vă curățește,

Când petalele vi le deschideți.
Flori frumoase de primăvară,
Ați trecut cu greu prin iarnă;
Acum Soarele pe cer apare

Și din nou vă încălzește,
Ca să înfloriți din nou,
Să-i încântați pe trecători
Când sosesc ei la Izvor.

Sunteți ca niște flori de colț:
Doar drumeții mai curajoși,
Se cațără pe stânci înalte,
Să vadă a voastră lucrare,

Pe care o faceți în adunare.
Acolo vântul bate cu putere,
Parfumul Sfânt din voi dispare,
Furtuna fără milă vă năpădește,

Trebuie să fiți mai des pansate.
Nu mai fiți atât de descurajate,
Grădinarul mult vă iubește,
Azi, prin versuri, vă vorbește.

31.03. 2019, ora 14:00