ZORII ÎN CARE NE EVITĂM
Zorii în care ne evităm sunt zorii când grăbiți ieșim din casă,
Tăcere e în noi, abis, un semn că nu ne pasă,
Neasumare de fapte făcute sau vorbe spuse pe negândite,
Sau o dorință vagă de a repara cele greșite,
Un freamăt de părere de rău ar fi bine să fie,
Zorii în care ne evităm ar trebui să se transforme în bucurie,
Să alergăm grăbiți spre o floare sau un cadou micuț,
Zorii în care ne evităm să se transforme în ceva drăguț.
Emilia Dinescu