Jugul robiei
Autor: Augustin Tecar  |  Album: Poezii creștine volumul 1  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de Tecarte in 11/12/2025
Jugul robiei e greu
Și-i un laț
Ce te-apasă mereu
În sufletul tău
Cu nesaț.

În Isus poți afla
Eliberare
Pentru-ntreagă ființa ta
Prin jertfa de pe Golgota,
Prin ascultare.

Păcatul robește pe mulți,
I-a încătușat cu frica,
Îi ține pe gheață desculți,
De căldură, de dragoste rupți.
Și nu pot face nimica.

Isus a rupt jugul robiei,
A vestit anul de îndurare.
Pe toată întinderea gliei,
Răsună glasul soliei:
Isus dă astăzi salvare!

Jugul robiei se-ntinde
În vremea din urmă.
Tot mai mulți astăzi el prinde
Și-i leagă, și-i vinde,
Și-n roboți îi transformă.

Ei nu mai au stăpânirea de sine,
Se lasă conduși de păcat.
Nu știu ce-i rău și ce-i bine,
Nu știu ce-i aceea rușine
Că diavolul i-a întunecat.

Cei smeriți primesc în dar
Har de pocăință,
Comoara de mărgăritar,
Iertare-n jertfa din Calvar
Și biruință.

Primesc lumină din Cuvânt
Și înțelepciune de sus.
Fac cu Domnul legământ
Și luminați de Duhul Sfânt
Îl urmează pe Isus.

Jugul robiei i-apasă
Pe cei ce trăiesc în plăceri
Și-n voia pornirii se lasă,
În mreaja păcatului deasă
Cu tot mai multe căderi.

Cei ce-au înțeles cumpătarea
Stăpânindu-și vasul în cinste
Și au activată-nfrânarea
În tihnă-și desfășoară lucrarea
Că a lor așteptări sunt modeste.

Cei cu firea răstignită
Libertate au deplină,
Au viața înnoită,
Liniștită, fericită,
Că-i trăită în lumină.

Am un singur dor fierbinte
De-a trăi pân’ la sfârșit,
Păstrând îndemnurile sfinte
Din Cuvântul Sfânt în minte
Și-a rămâne pocăit.
Amin.
(Sâmbătă, 31 mai 2025)

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 29
Opțiuni