Războiul din cer

Când fierarul făurește
Arme, împotriva mea
Mă întreb: Doamne, ... fierarul. .
Nu-i făcut de mana Ta?

N-ai făcut în cer un înger
Înțelept și luminat?
Până la o bună vreme
Ai găsit în el păcat

Lauda și închinarea
Le-a condus cu-nțelepciune
Însă ' ncet i s-a făcut
Inima ca un tăciune

Și când Doamne l-ai văzut
Și din cer l-ai alungat
Iată că a treia parte
Din stele a-nveninat

Și le-a tras cu a lui coadă
Între ceruri și pământ
Nu se teme făr' de Tine
Și de Duhul Tău Cel Sfânt

Lupta grea si-ncrâncenată
Începută-n ceruri sus
A fost dusă pe Golgota
Câștigată de Isus

A Lui sfântă biruință
A turnat-o pe pământ
Noi, doar să rostim Cuvântul
Sabia Duhului Sfânt

Orice armă de va fi
Să te ducă la cădere,
Ce te apasă în orice zi
Să fie fără putere.

Orice limbă-n judecată
De departe să privești,
Prin Cuvântul moștenit
Degrabă să-o osândești.

Căci aceasta-i moștenirea
Ce de veacuri s-a păstrat
Lupta merge mai departe
Prin Isus Cel înviat! Amin!

Isaia 54:17

Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere și, pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta, o vei osândi. Aceasta este moștenirea robilor Domnului, așa este mântuirea care le vine de la Mine”, zice Domnul.