Sunt…
Alexandrina Tulics. Album Anotimpuri

Sunt toamna
care-aleargă pașii verii
să nu se-ntoarcă înapoi,
să nu se creadă că-i stăpână,
că va veni curând la noi...
Sunt vânt și ploaie în amurg de seară,
când ziua-i felinar cernit,
când umbrele se furișează sub fereastră,
vorbind cu vântu-ncetișor, șoptit...
Sunt aripa ce-acoperă fereastra,
când norii sunt pe ceartă puși afară...
Mă-ntorc cu gândul în grădină,
la busuiocul de-astă vară…
Sunt mâna-ntinsă spre Psaltire,
când nori se ceartă pentru țară...
… eu, mâinile-mi le-mpreun și cer în rugi:
- Mai fă-ne, Doamne, -n țară, primăvară!