Amurg de aur
Alexandrina Tulics, album Destine

Mă întreabă ultima rază a apusului: ce fac?
Mă ridic, gândindu-mă:
ce să-i răspund?
Stoluri de porumbei își scriu
zborurile zilei ce trece,
îi văd fericiți și parcă antrenați
în zig-zagurile traiectoriilor
încât este greu să-i urmărești
iar când crezi că ai dobândit un nou record,
brusc își rup zborul,
formând linii, curbe, cercuri
și noi figuri geometrice…
Ce fac eu? ...
Întorc privirea în timpul din urmă
și văd zilele deșirate ca mierea,
ascunse și în acest amurg,
ce seamănă cu…
deșiratul mierii ca lacrimi de aur
în căușul palmelor,
Celui care știe alina.