Dă-ne, Doamne, azi şi nouă bucuriile cereşti;
Ca în nopţile de veghe, frica să ne-o potoleşti.

Dă-ne, Doamne, ca lui Noe un curaj de heruvim,
Chiar dac-am rămâne singuri, noi voioşi să Te slujim.

Dă-ne şi privirea blândă a lui Iacov, care-n vis
Vedea îngerii cum calcă pe cărări de Paradis.

Dă-ne o credinţa tare în Cuvântul Tău cel bun,
Cum avea Caleb odată, şi Iosua al lui Nun.

Dă-ne şi lira lui David, harfa sfintelor cântări,
Să ne ridicăm din pulberi către Ţărmul altor zări.

Dă-ne glasul lui Ilie, care-a stat în rugăciuni
Şi-a rostit doar adevărul într-un secol de minciuni.

Dă-ne inima Mariei, să păstrăm şi noi cu dor
Ale harului cuvinte, ca şi apa-ntr-un izvor.

Adă-n sfânta adunare pacea stoarsă din Cuvânt,
Ca să fim toţi o suflare, o simţire şi un gând.

Şi uneşte-ne cu Cerul, în slăvite bucurii,
Preamărindu-Ţi al Tău Nume, până iarăşi ai să vii.