Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu,
Cererile mele și mă izbăvește de cel rău.
El și-a plecat urechea spre mine
Și mi-a alinat multele suspine.

De aceea toată viața-L voi chema
Și cât voi trăi pe pământ Îl voi lăuda.
Cu gura mea ne-ncetat Îi voi cânta
Cântarea mântuirii spre gloria Sa.

Mă înfășuraseră legăturile întunericului,
Mă apucaseră sudorile mormântului,
Eram pradă necazului și durerii,
Dar Tu mi-ai adus balsamul mângâierii.

Când era să mă-nghită mormântul,
Am strigat să-mi mântuiești sufletul.
Și Tu ai fost milostiv și plin de îndurare,
Ți-ai întins mâna și mi-ai dat ușurare.

Domnul păzește pe cei fără răutate
Și le dă ajutor prin a Lui bunătate.
Întoarce-te suflete la odihna ta,
Domnul este cel ce-ți dă mântuirea.

Domnul ți-a făcut de-atâtea ori bine,
Dar vrea să vadă recunoștință la tine.
El te-a izbăvit de groapa pieirii și moarte
Și ți-a iertat mulțimea de păcate toate.

Ți-a izbăvit ochii de lacrimi și plâns,
Fiindcă în harul mântuirii te-a cuprins.
Domnul ți-a păzit picioarele de cădere
Să poți avea parte și tu de-ntâia-nviere.

Voi umbla smerit pe pământul celor vii
Și Te-aștept cu dor, o, Doamne, să revii.
Aveam dreptate să zic necontenit:
„Sunt nenorocit!” Dar Tu m-ai izbăvit.

În neliniștea mea eram fără ajutor
Și ziceam că orice om este înșelător.
Dar, Tu Doamne, mi-ai fost ajutorul cel tare,
Din cursele morții ai fost a mea scăpare.

Cum voi răsplăti Domnului pentru izbăvire?
Voi înălța Numele Lui cel sfânt cu iubire,
Îmi voi împlinii toate hotărârile cele bune
Și voi sluji Domnului toată viața cu pasiune.

Scumpă este înaintea Lui moartea celor iubiți,
Când Domnul cheamă acasă pe cei mântuiți.
Ascultă-mă, Doamne, pentru bunătatea-ți mare
Și fă-mă Tu lumină în lume și-n adunare.
Amin.
(Luni, 6 septembrie 2021)