Omul, el crescut de lume,
Nu are știre-n Dumnezeu,
Căci tot ce vede și atinge
I se pare-n apogeu.

Se îmbracă-n haine zdrențuroase,
Că moda cere ia la fel,
Dar când dă el să se mai roage,
Îi vine-o lene și e greu!

Se luptă-n sinea lui și zice:
„Așa e lumea, nu ca eu,
Eu fac totul cum prezice,
Să am de toate, nu cu greu.

Îmi place să fiu în distracții,
Căci noi o viață-n lume avem,
Și-i voi învăța pe alții
Să facă ce mai fac și eu!”

Dar ea, Credința, tot mai tare,
Îmi bate-n inima mea grea,
Și tot îmi zice: „Am dreptate
Și ce tu faci nu-i vina ta!

Ascultă seara când închizi ochii,
Cum El vorbește, Acel de Sus,
Cum El, din milă pentru tine,
Ar da și oameni, ar rupe munți.

Ar da popoare și avere,
Ți-ar da de toate dacă tu,
Îl vei asculta și alege
Și vei umbla tu prin Cuvânt.

Ascultă șoaptele tăcerii
Și sunetul ei larg sunând,
Și Biblia cum ea tot cântă
Și zice: «Citește din Cuvânt».

Acolo Tu Mă vei cunoaște,
Eu cine am fost și cine sunt,
Acolo sunt prin prorocie,
Acolo-n orice cuvânt.

Și prin versete vei cunoaște
La cât de mult Eu te iubesc,
Că am dat neamuri până la tine
Și multe până tu să crești!

Am fost Eu mereu cu tine
Când ai fost singur, părăsit,
Ți-am dat aripi și de toate,
De tot răul te-am ferit.

Eu am fost mereu cu tine
Și mereu voi fi aici,
Căci prin moarte și prin Mine,
Te-am scăpat de grele munci.

Ai credință și te roagă
Și nu fii lacom la nimic,
Și schimbă-te frumos în toate
Și-n viață vei fi răsplătit.

Alungă răul din obișnuință,
Căci cel rău îți dă idei,
Tu roagă-te și, cu biruință,
Îl vei goni atunci când vrei.

Credința este o dovadă
A încrederii Dumnezeiești,
Căci prin credință, laolaltă,
Ajungi în loc împărătesc.

Ajunge atâta răutate
Tu, omule, să le mai faci,
Căci pentru toate aceste fapte
Te vei munci în iad în veci.

Doar rugăciunea și iubirea
De aproapele mereu să ai,
Și îndrăznește tu prin lume,
Căci lumea e mai rău ca azi!

Tu fii exemplu pentru tine
Și prin blândețe să oferi,
Emană dragostea prin sine
Și cuvânt Dumnezeiesc!

Alungă pofta cea trupească
Și cea de mândru că tu ai,
Căci tot ce-ai agonisit în viață,
Într-o clipă tu le dai!

Ai credință și fă bine,
Ai răbdarea Mea în tot,
Vei primi ce se cuvine,
Tot la timpul potrivit!

Fii puternic tu în toate
Și mereu ca tu să știi:
Eu mereu sunt lângă tine
Și niciodată nu te voi părăsi!”