Frumoasă zi de primăvară,
Va fi în locul minunat,
Va fi o veșnicie-ntreagă,
Fără o vreme de-nserat.

Va fi cu flori ce niciodată,
Nu pot acolo ofili,
Nici trilul cel de păsărele,
Vre-o dată nu se va sfârși.

Doar adieri mângâietoare,
Vor fi în locul ce e sfânt,
Departe de această lume,
Departe de acest pământ.

Nu vor mai fi nici suferințe,
Nici lacrimi sus nu vor mai fi,
Nici văi pustii, nici întristare,
În fericiri vom locui.

Frumoasă zi de primăvară,
Va fi în cer... fără de nori,
Va fi în Țara cea promisă,
Cea plină ce-i doar cu valori.

În ea vre-o dată nu se-aude,
Un plâns amarnic sau suspin,
În ea nu este trecătoare,
Iubirea căci... e-un loc divin.

Acolo vrem ca să ajungem,
Acolo vrem în veci a fi,
Pe străzile ce-s aurite,
La braț cu Domnul a păși.

În locul unde nu e ploaie,
Și nici pustiul de acum,
Sub cer senin dorim cu toții,
S-ajungem la sfârșit de drum.
Amin