Orbul Bartimeu

Om sărac am fost în lume, orbul Bartimeu,
Dar S-a îndurat de mine bunul Dumnezeu.
La o margine de drum zilnic eu cerșeam.
Cu o haină zdrențuită mă acopeream.
Din bănuții câștigați pâinea mi-o luam
Jos, în praful drumului, viața mi-o duceam.

%El mi-a dat vedere,
M-a scos din durere,
Doar Isus, Domnul meu.
El mi-a dat lumină,
M-a luat de mână
Doar Isus, Domnul meu%

Într-o zi aud mulțimeae: Iată-L pe Isus,
Când am auzit că trece, L-am chemat și-am plâns.
L-am strigat cu-a mea credință și nu m-am lăsat
Domnul a luat aminte și S-a îndurat.
S-a oprit atunci cu milă, la El m-a chemat
Haina cea sărăcăcioasă eu am lepădat.

M-a-ntrebat cu vocea-I blândă: Ce voiești să-ți fac?
O, Rabunii, dă-mi vedere, de necaz să scap.
Și de-odată L-am văzut o, ce minunat
Pe Isus, Galileanul ce m-a vindecat.
Și-am strigat cu bucurie, Dumnezeul meu!
O, Isuse, merg cu Tine, vreau să fiu al Tău.