Un fior plin de iubire, se va coborâ îndată,
Peste inima ce astăzi, este ea îndurerată.

//Peste inima zdrobită, va lăsa o mângâiere,
Ea de Domnul e iubită, inima ce-i în durere. //

Peste ochii plini de lacrimi, va lăsa azi bucurie,
Doar El poate să îi șteargă, Domnul viu din veșnicie.

//Doar El poate să-i ridice, să privească ei în sus,
Căci tăria lor e Domnul, veșnicul preasfânt Isus. //

Inimile întristate, dar și ochii întristați,
Nu vor fi ei niciodată, de iubirea Sa uitați.

//El va coborâ îndată, să le-aducă ajutor,
Celor fără de putere, ce alunecă... cobor. //

Mâna blândă fața plânsă, o va mângâia Isus,
Sufletelor obosite, le va da puteri a spus.

//Și ce spune... se-mplinește, tot ce-n cartea sfânt-a scris,
Tot ce El făgăduise, tot ce nouă ne-a promis. //