Să nu renunți în viața de credință,
Când greul se arată-n fața ta,
Chear de vei fi cuprins de neputință,
Ridică-te căci El te v-ajuta.

Să nu-ți apleci pe cale tu privirea,
Atunci când spui că ești prea obosit,
Privește-n sus... acolo-i nemurirea,
E locul pentru tine pregătit.

Să nu te dai bătut în lupta-n care,
Atât de des creștine obosești,
Când rău-ncearcă ca să îți doboare,
Ființa ta... spre Domnul să privești.

Să nu renunți pe drum când mergi agale,
Să-ți ei din nou avânt spre Dumnezeu,
Chear dacă trece prin pustiu... prin vale,
El este peste tot, prezent mereu.

Înalță cântul inimii spre ceruri,
Când e zdrobită dar nu renunța,
La calea ce ți-a fost ție deschisă,
De Cel ce inima-ți va alina.

Să nu renunți secat când de putere,
Te-ntinzi pe-un așternut alunecos,
Acolo te va ține multă vreme,
Cel rău care răcnește furios.

Ridică-te căci astăzi Domnul ție,
Din ceruri mâna Sa El ți-a întins,
Să fii biruitor pe-această cale,
Nu-n rândul celor care azi s-au stins.