Mai pășește-un pas creștine,
Chear atunci când ți-este greu,
Întărit îți este pasul,
De Isus... de Dumnezeu.

Treapta care-ți stă în față,
În necaz... în suferință,
Este-o mare izbăvire,
Pentru-a ta slabă ființă.

Vei găsi în slăbiciune,
O putere-atât de mare,
Când te va orbi adâncul,
O lumină ce răsare.

Pe-acea treaptă și-alinare,
Vei găsi de tu pășești,
Nu o căuta în lume,
Căci în ea n-o s-o găsești.

În necaz de-o urci... ascultă,
Lacrimile tale-amare,
Vor fi doar de biruință,
Pe-acea treaptă ce apare.

Vei găsi tot ce în lume,
Oricât cauți nu găsești,
Dar creștine-această treaptă,
Urc-o... . să n-o ocolești.

Chear de este-un pic prea-naltă,
Ca s-o urci tu ia-ți avânt,
Căci e-o treaptă ce te duce,
Mai aproape de Cel sfânt.

Oricât lupt-ar fi de mare,
Lângă ea nu zăbovi,
Și îndreaptă-ți mereu gândul,
De-a urca... nu coborâ.

Fă un pas dar înainte,
Că-napoi de-l faci acum,
Ar fi pasul ce pe tine,
Te-ar întoarce el din drum.

Va veni din nou o clipă,
Treapta când va apărea,
Și atunci poate creștine,
Nimeni nu te v-asculta.

Poate va fi acea vreme,
Când va fi un prea târziu,
Urc-o azi... înaintează,
Căci te-ajut-Acel ce-i viu.

Astăzi este lângă tine,
Mâna ți-a întins Isus,
Să urci treapta ce te duce,
Nu-napoi... ci spre El sus.

Tu pășește prin credință,
Oricât azi ți-ar fi de greu,
Este-un pas spre nemurire,
Este-un pas spre Dumnezeu.

N-asculta ce tot îți spune,
Șoaptele ce-s din adânc,
De le-asculți, vor fi acele,
Aripile care-ți frâng.

Sunt acele care visul,
Într-o clipă-l vor zdrobi,
Și vei rămânea sub norii,
Ce vor fi mereu doar gri.

Tu în fața ei creștine,
Prea mult timp nu zăbovi,
Urcă treapta mai în grabă,
Biruință vei găsi.

Pe ea vei găsi tu locul,
Care este mai aproape,
De Acel ce-n toate grele,
Crezi că este prea departe.

Și un imn de biruință,
Vei cânta de vei urca,
Căci a tale suferînțe,
Pe ea se vor termina.